Pensiile speciale ale primarilor, un subiect care rămâne suspendat și în 2025. Ce s-a întâmplat în ultimii ani

Pensiile speciale ale primarilor sunt prevăzute prin lege din 2019, dar nu au fost niciodată aplicate. Statul a amânat constant plata lor din cauza costurilor uriașe. Eliminarea definitivă a acestor beneficii ar afecta mai ales primarii marilor orașe, unde salariile depășesc 20.000 de lei lunar.

Cum au apărut pensiile speciale pentru primari

În 2019, Parlamentul a adoptat Codul Administrativ, care a introdus o serie de beneficii pentru aleșii locali. Printre acestea se află și „indemnizația pentru limită de vârstă”, o formă de pensie specială acordată primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene.

Scopul declarat al legii a fost „recunoașterea responsabilității funcției publice locale”. În realitate, măsura a fost intens criticată pentru că rupe principiul contributivității: indemnizațiile se acordă din bugetul de stat, nu din contribuțiile individuale la sistemul de pensii.

Formula de calcul a pensiei speciale

Potrivit articolului 210 din Codul Administrativ, cuantumul pensiei speciale se calculează astfel:

Schimbare majoră la vârful Apple. Tim Cook a demisionat. Cine e noul CEO

Gică Popescu, mesaj pentru Gică Hagi după ce a fost numit selecționer al naționalei României: Acum este momentul tău

0,4% × salariul brut lunar × numărul de luni de mandat exercitat.

Legea limitează calculul la maximum trei mandate (adică 12 ani de primărie), iar suma rezultată se adaugă peste pensia obișnuită primită din sistemul public.

În practică, dacă un primar a avut un salariu de 25.000 lei brut și a condus orașul timp de trei mandate, indemnizația specială ar fi: 0,4% × 25.000 × 36 = 3.600 lei lunar, în plus față de pensia normală.

De ce nu s-a aplicat niciodată legea

Deși prevederea legală este în vigoare, niciun primar din România nu a primit efectiv o pensie specială până în prezent.

Guvernele care s-au succedat între 2020 și 2025 au emis anual ordonanțe de urgență prin care au amânat aplicarea articolului privind indemnizațiile pentru aleșii locali.

Motivul principal: impactul bugetar ridicat și presiunea partenerilor europeni, care cer României să reducă cheltuielile nesustenabile și să respecte principiul echității între contribuabili.

Potrivit unei evaluări transmise de Ministerul Finanțelor, aplicarea integrală a acestor pensii ar fi însemnat o cheltuială suplimentară de peste 600 de milioane de lei anual, pentru aproximativ 15.000 de foști primari, viceprimari și președinți de consilii județene.

Cât ar fi încasat primarii dacă legea ar fi fost aplicată

Pentru a înțelege ce pierd primarii dacă pensiile speciale sunt eliminate, trebuie comparate salariile actuale ale edililor cu indemnizațiile la care ar fi avut dreptul.

• Emil Boc (Cluj-Napoca) – salariu brut: 31.050 lei. Cu formula din lege și trei mandate complete, ar fi beneficiat de o indemnizație specială de aproximativ 4.400 lei/lună.

• Nicușor Dan (București) – salariu brut: 24.150 lei, un singur mandat. Indemnizație estimată: 1.160 lei/lună.

• Ilie Bolojan (fost primar Oradea, acum președinte CJ Bihor) – trei mandate, salariu mediu 20.000 lei. Indemnizație estimată: 2.800 lei/lună.

• Mihai Chirica (Iași) – două mandate, salariu 23.000 lei. Indemnizație estimată: 2.200 lei/lună.

• Primar comună mică (salariu 6.000 lei, trei mandate) – 860 lei/lună.

Nicușor Dan. Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

Cine pierde cel mai mult dacă se elimină pensiile speciale

Dacă aceste indemnizații ar fi anulate definitiv, cei mai afectați ar fi primarii marilor municipii și foștii edili cu două sau trei mandate consecutive.

De exemplu, Emil Boc, cu cinci mandate la Cluj, ar fi avut una dintre cele mai mari pensii speciale din țară, de peste 4.000 lei lunar în plus față de pensia contributivă.

În cazul primarilor din orașe medii, pierderea ar fi de 1.500–2.500 lei lunar, iar pentru primarii din comune – între 500 și 1.000 lei lunar.

Într-un scenariu concret, un edil care iese la pensie cu o pensie contributivă de 9.000 lei ar fi pierdut, odată cu abrogarea legii, o indemnizație suplimentară care i-ar fi ridicat venitul total la peste 12.000–13.000 lei/lună.

De ce e legea considerată injustă

Economiștii și analiștii politici susțin că aceste pensii ar fi creat o categorie privilegiată într-un sistem de pensii deja dezechilibrat. Spre exemplu, un primar de municipiu mare ar fi încasat o pensie totală de aproape triplul celei primite de un primar de comună, deși amândoi au avut același număr de mandate.

Organizațiile civice au avertizat că pensiile speciale pentru aleșii locali ar fi o „recompensă politică” mascată, întrucât majoritatea beneficiarilor provin din partidele aflate la guvernare.

Pe lângă impactul bugetar uriaș, măsura ar fi generat și o presiune morală asupra sistemului public de pensii, unde milioane de români trăiesc cu venituri de sub 2.000 lei lunar.

Eliminarea definitivă, în discuție în 2025

Guvernul discută în prezent o eliminare completă și definitivă a acestor pensii speciale.

Liderii coaliției au admis că măsura ar trebui să fie parte dintr-un pachet mai amplu de reforme pentru reducerea cheltuielilor bugetare și menținerea deficitului sub 3% din PIB.

Dacă abrogarea se va face prin lege și va trece de controlul Curții Constituționale, indemnizațiile pentru limită de vârstă ale primarilor vor fi șterse complet din Codul Administrativ.

Dacă, în schimb, se optează pentru o nouă amânare, sub forma unei ordonanțe, primarii își pot păstra în continuare speranța că vor primi aceste beneficii la o dată viitoare.