Pensii, salarii și o decizie-cheie care schimbă regulile. Ce urmează în 2026

Sursa foto: unsplash.com

Anul 2026 aduce modificări importante pentru milioane de români, atât pensionari, cât și angajați. Decizia-cheie este menținerea posibilității cumulului pensiei cu salariul în domenii critice, precum sănătatea și educația, în ciuda proiectelor care vizau limitarea acestei măsuri. Guvernul a decis, totodată, înghețarea pensiilor prin menținerea valorii punctului de referință și a stabilit majorarea salariului minim de la jumătatea anului viitor.

În paralel, la nivel guvernamental și parlamentar continuă dezbaterile privind limitarea cumulului pensie-salariu în sectorul public, în special pentru pensiile speciale și militare.

Pensii fără indexare la 1 ianuarie 2026

Pentru anul 2026, Guvernul României a stabilit înghețarea valorii punctului de referință (VPR), indicatorul pe baza căruia sunt calculate pensiile. VPR va rămâne la nivelul de 81 de lei, valoare stabilită prin Legea 360/2023.

Deși legea prevedea inițial o indexare anuală cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, Executivul a decis suspendarea acestui mecanism pentru 2026, prin ordonanță de urgență. În lipsa indexării, pensiile nu vor fi majorate la 1 ianuarie 2026.

Potrivit estimărilor, aproximativ 4,7 milioane de pensionari vor fi afectați de această măsură. Conform calculelor bazate pe inflație, valoarea punctului de referință ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 88–91 de lei, dacă formula din lege ar fi fost aplicată.

Ajutoare  pentru pensionarii cu venituri mici

În contextul înghețării pensiilor, Guvernul analizează acordarea unor ajutoare financiare punctuale pentru pensionarii cu venituri mici. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că românii cu pensii sub pragul de 2.574 de lei ar putea beneficia și în 2026 de plăți „one-off”, similare celor acordate în 2025.

„Guvernul Bolojan a decis încă din pachetul 1 înghețarea punctului de pensie. Cred însă că avem nevoie de un sprijin măcar pentru cei mai nevoiași dintre pensionari. Sunt milioane de pensionari care câștigă sub acest prag și care sunt foarte afectați de creșterea de prețuri”, a declarat ministrul Muncii.

În 2025, sprijinul acordat a fost de 800 de lei, plătit în două tranșe, în primăvară și în luna decembrie.

Cumulul pensiei cu salariul rămâne permis în 2026 în sănătate și educație

Guvernul a decis să mențină și în anul 2026 posibilitatea cumulului pensiei cu salariul, în special în domenii considerate critice, precum sănătatea, educația și alte sisteme publice afectate de deficit de personal. Măsura a fost adoptată prin ordonanță de urgență.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat pe 18 decembrie că Executivul a decis continuarea cumulului pensiei cu salariul în 2026, invocând nevoia de a păstra profesioniștii cu experiență în sistem.

Este o măsură necesară pentru a păstra în sistem profesioniștii cu experiență, în special în specialitățile deficitare, acolo unde fiecare medic contează, a spus ministrul Sănătății.

 

Și Ministerul Educației a anunțat, pe 22 decembrie, suspendarea până la 31 decembrie 2026 a aplicării prevederilor legale care interziceau cumulul pensie–salariu în domeniul educației.

„Am solicitat acest lucru încă din vara anului 2025, deoarece are implicații majore pentru sistemul de educație-cercetare. Mă bucur că acest element a fost luat în calcul în decizia Guvernului”, a transmis ministrul demisionar al Educației, Daniel David.

Acesta a explicat anterior că, în multe situații, profesorii pensionari sunt cei care asigură continuitatea cursurilor, în special în discipline unde există un deficit de cadre didactice.

Proiectul premierului Ilie Bolojan

Decizia de menținere a cumulului pentru anumite domenii a venit după luni de dezbateri politice privind eliminarea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Premierul Ilie Bolojan a anunțat inițial intenția de a elimina acest mecanism pentru o categorie cât mai largă de angajați plătiți din fonduri publice.

Ulterior, proiectul de lege asumat de Guvern a fost restrâns, vizând în principal pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate. Astfel, medicii și profesorii, care beneficiază de pensii contributive, au fost excluși din sfera interdicției generale.

În noiembrie, Ministerul Muncii a pus în transparență decizională un proiect de lege care prevedea limitarea cumulului pensie–salariu pentru angajații din sistemul public. Forma inițială stabilea că pensionarii pot continua activitatea la stat până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului.

Pentru beneficiarii de pensii de serviciu și pensii militare, proiectul introducea o condiție suplimentară: reducerea pensiei cu 85% pe durata angajării, aceștia urmând să încaseze integral salariul, dar doar 15% din pensie. Lipsa unui consens politic a făcut ca aceste prevederi să nu fie aplicate, cel puțin pentru anul 2026.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că intenția Guvernului nu este de a afecta domenii precum educația sau sănătatea.

„În educație sau în sănătate aceste cumuluri sunt situații excepționale, date de realități precum deficitul de profesori sau de cadre medicale. În astfel de cazuri, este mai bine ca un profesionist să rămână în activitate decât să se închidă o secție sau să nu existe cine să predea”, a declarat premierul.

Majorarea salariului minim

Pentru angajați, 2026 aduce o majorare a salariului minim, dar și efecte indirecte asupra costurilor și contribuțiilor. Salariul minim brut va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, ceea ce se traduce printr-un salariu net de aproximativ 2.699 de lei, cu un plus de 125 de lei. Costurile pentru angajatori vor crește cu aproximativ 284 de lei.

Ministerul Muncii arată că majorarea salariului minim influențează nu doar veniturile celor aproximativ 1,7 milioane de salariați plătiți la acest nivel, ci și alte drepturi și obligații stabilite prin raportare la salariul minim.

Printre acestea se numără contribuția datorată de angajatorii care nu încadrează persoane cu handicap, dar și valoarea punctului de amendă pentru șoferi. De asemenea, sectoare precum comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii sunt vizate direct de creșterea cheltuielilor cu forța de muncă.

Tichetele de masă: plafon majorat, fără obligații pentru angajatori

O altă modificare pentru angajați este majorarea valorii maxime a tichetelor de masă. Legea nr. 201/2025 stabilește un plafon maxim de 45 de lei pentru un tichet de masă, față de 40,18 lei anterior.

Noua valoare s-a aplicat drepturilor aferente lunii noiembrie 2025 și rămâne valabilă în prima parte a anului 2026, inclusiv în lunile iulie, august și septembrie. Creșterea nu este însă automată, angajatorii nefiind obligați să acorde valoarea maximă, ci doar să nu o depășească.