Pensii obținute ilegal pentru sute de persoane. Suspecții ar fi eliminat documente din evidențele ANAF

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Șase dintre persoanele cercetate de DIICOT în dosarul vechimilor fictive în muncă au fost plasate joi sub control judiciar de Tribunalul București, deși procurorii ceruseră arestarea lor preventivă. Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi eliminat din sistemul ANAF mai multe declarații fiscale care puteau deveni probe, după ce au aflat că autoritățile verifică mecanismul prin care sute de persoane ar fi obținut ilegal pensii sau majorări ale acestora.

O adresă transmisă de Casa Națională de Pensii indică faptul că, după declanșarea verificărilor, din sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar fi fost șterse mai multe declarații rectificative D112. Documentele respective atestau perioade de vechime în muncă și fuseseră încărcate anterior tot de persoanele cercetate. Procurorii DIICOT consideră că eliminarea lor arată existența unui risc pentru desfășurarea anchetei.

Tribunalul București a apreciat însă că arestarea preventivă nu este necesară și a dispus controlul judiciar, cea mai blândă dintre măsurile preventive solicitate în cauză. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată de procurori la Curtea de Apel București.

Pensii obținute ilegal pentru sute de persoane. Suspecții ar fi eliminat documente din evidențele ANAF

Dosarul DIICOT a fost deschis în urma unui proces-verbal de sesizare din oficiu întocmit la 7 aprilie 2023 de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București. Sesizarea a apărut după perchezițiile desfășurate la 3 aprilie 2023 într-un alt dosar, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, care viza fraude privind vechimea în muncă.

Potrivit anchetatorilor, acțiunea respectivă i-ar fi alertat pe membrii grupării, care ar fi început ulterior să elimine din sistem o parte dintre documentele folosite în activitatea cercetată. Polițiștii au informat DIICOT că, începând din 2019, în București ar fi funcționat un grup infracțional organizat care introducea declarații D112 false în bazele de date ale statului.

Declarația D112 cuprinde obligațiile de plată privind contribuțiile sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate. Prin depunerea unor documente nereale, suspecții ar fi creat perioade fictive de vechime pentru persoane care plăteau diferite sume de bani. Declarațiile erau depuse retroactiv, uneori în aceeași zi pentru perioade de mai mulți ani. Pentru operațiuni ar fi fost utilizate societăți comerciale de tip fantomă sau asociații nonprofit fără activitate, care nu mai achitau impozite ori contribuții către stat.

În acest mod, beneficiarii apăreau în evidențele oficiale ca angajați ai unor entități pentru care, în realitate, nu lucraseră niciodată. După deschiderea dosarului, procurorii au colaborat cu instituțiile cu atribuții în domeniul fiscal și în administrarea sistemului public de pensii, pentru a identifica beneficiarii și persoanele care ar fi introdus datele nereale.

Un pensionar a fost urmărit pentru stabilirea mecanismului

După analizarea datelor financiare și fiscale, anchetatorii au început identificarea membrilor grupării și verificarea modalității prin care erau create perioadele false de vechime. Procurorii au cerut unui judecător autorizarea supravegherii unui pensionar despre care existau informații că primea o pensie stabilită pe baza unor perioade de muncă introduse fictiv în sistem. Anchetatorii suspectau că bărbatul plătise o sumă importantă de bani pentru a beneficia de vechimea necesară pensionării. În timpul supravegherii, acesta a purtat discuții cu persoane cercetate în dosar, iar conversațiile ar fi oferit procurorilor date despre modul în care gruparea găsea și ajuta persoane care nu îndeplineau condițiile legale pentru pensionare.

Casa Națională de Pensii a transmis că mai mulți beneficiari nu ar fi putut primi pensie în lipsa perioadelor de muncă introduse fictiv în evidențe. În cazul pensionarului urmărit, instituția a stabilit că acesta nu ar fi îndeplinit condițiile legale dacă perioadele respective nu ar fi figurat în sistem. Conform procesului-verbal de investigații întocmit la 25 martie 2026 de polițiștii judiciari, bărbatul era unul dintre beneficiarii vechimilor fictive.

Acesta primea pensie anticipată parțială începând cu 16 februarie 2022. La calcularea drepturilor sale fuseseră luate în considerare perioadele 1 ianuarie 2018 – 1 decembrie 2021 și 1 ianuarie 2011 – 1 ianuarie 2018, în care figura ca angajat al două firme diferite. Verificările ulterioare au arătat că perioadele respective ar fi fost eliminate prin depunerea unor declarații rectificative. După excluderea vechimii introduse fictiv, bărbatul nu mai îndeplinea condițiile pentru plata pensiei anticipate acordate în februarie 2022.

Anchetatorii au calculat că, în perioada 16 februarie 2022 – 31 decembrie 2024, plata pensiei a produs Casei Județene de Pensii Teleorman un prejudiciu de 45.120 de lei.

DIICOT. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Plata pensiei a fost oprită după reverificarea dosarului

Casa Județeană de Pensii Teleorman a reanalizat dosarul și a constatat că vechimea care stătuse la baza stabilirii dreptului la pensie fusese eliminată din evidențe. Instituția a emis o decizie de încetare a plăților și a informat atât beneficiarul, cât și Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman, pentru efectuarea unor verificări.

Conversațiile interceptate de anchetatori au arătat că prima persoană contactată de bărbat după primirea deciziei a fost unul dintre membrii presupusei grupări. Persoana respectivă ar fi evitat discutarea situației la telefon și l-ar fi invitat pe beneficiar la domiciliul său, pentru a găsi o soluție. Cei doi s-au întâlnit în ziua următoare. După discuție, membrul grupării ar fi sunat o altă persoană cercetată și ar fi informat-o despre problema apărută în dosarul proaspătului pensionar.

Procurorii au mai stabilit că beneficiarul intenționa să restituie întreaga sumă primită de la emiterea deciziei de pensionare și că păstrase banii într-un cont separat. Potrivit anchetatorilor, această împrejurare arată că bărbatul știa încă de la început că pensionarea fusese obținută ilegal, prin folosirea unor perioade fictive de muncă înregistrate la societăți și asociații unde nu fusese niciodată angajat.

Faptul că nu cheltuise sumele primite și era pregătit să le restituie imediat după descoperirea fraudei ar fi urmărit reducerea consecințelor în cazul în care mecanismul devenea cunoscut. Din discuțiile purtate de acesta cu fiica sa, avocat în Baroul București, și cu polițistul judiciar din cadrul IPJ Teleorman, anchetatorii au concluzionat că beneficiarul cunoștea caracterul ilegal al procedurii.

Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă

Judecătorul Claudiu Corobana de la Tribunalul București a decis plasarea sub control judiciar a șase persoane cercetate în dosar. DIICOT ceruse arestarea preventivă a acestora, invocând gravitatea faptelor, caracterul organizat al activității și riscul afectării anchetei.

Procurorii au arătat că, după ce aflaseră în 2023 că sunt cercetați, suspecții ar fi început să șteargă declarații din sistemul ANAF care puteau fi folosite drept probe. Ancheta nu este finalizată, iar procurorii susțin că mai există numeroase acte de urmărire penală care trebuie efectuate.

Decizia Tribunalului București a fost pronunțată joi seară și poate fi atacată de DIICOT. În cazul unei contestații, dosarul va ajunge la Curtea de Apel București. În timpul ședinței, procurorul DIICOT a prezentat instanței motivele pentru care considera necesară privarea de libertate a inculpaților și a invocat caracterul sistematic și continuu al presupuselor fapte.

DIICOT: Activitatea reprezintă un atac asupra sistemului public de pensii

În ansamblul lor, a spus magistratul de la DIICOT „aceste împrejurări evidențiază că activitatea infracțională cercetată depășește cu mult gravitatea obișnuită a unor infracțiuni contra patrimoniului, reprezentând un atac sistematic asupra unui mecanism esențial de protecție socială, realizat prin intermediul unui grup infracțional organizat, cu utilizarea unor mijloace de natură să compromită funcționarea evidențelor oficiale ale statului, ceea ce justifică concluzia că privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea stării de pericol concret pentru ordinea publică și pentru buna desfășurare a procesului penal”.

Procurorul a susținut că o reacție fermă a autorităților este necesară și pentru protejarea încrederii publice în sistemul de pensii.

Astfel, a explicat procurorul judecătorului de drepturi „reacția fermă a autorităților judiciare este necesară și pentru protejarea ordinii publice, întrucât infracțiuni de această natură afectează grav încrederea cetățenilor în legalitatea și echitatea sistemului public de pensii”.

„Lăsarea în libertate a inculpaților ar crea percepția că fraude de o asemenea amploare, comise în mod organizat și pe termen îndelungat împotriva bugetului public, nu atrag o reacție adecvată din partea autorităților judiciare, fiind de natură să încurajeze comiterea unor fapte similare și să genereze un sentiment de insecuritate juridică și de neîncredere în capacitatea statului de a proteja resursele publice”, a mai arătat magistratul DIICOT în fața instanței.

DIICOT a mai susținut că unele dintre persoanele cercetate și-ar fi folosit experiența profesională, funcțiile și legăturile dobândite în activitatea lor pentru a facilita mecanismul și pentru a îngreuna identificarea persoanelor implicate.

Procurorul a mai explicat judecătorului de la Tribunalul București că „inculpații au valorificat experiența profesională, atribuțiile și pozițiile deținute în cadrul funcțiilor exercitate, folosindu-se de competențele și relațiile dobândite în acest context pentru a influența desfășurarea activităților infracționale și pentru a îngreuna devoalarea mecanismului ilicit și identitatea persoanelor responsabile” dar și că „riscul concret de influențare a desfășurării procesului penal este unul ridicat, având în vedere pregătirea profesională și poziția unor inculpați”.

Prejudiciul estimat se apropie de șapte milioane de lei

DIICOT a susținut că activitatea grupării ar fi început în luna mai 2018 și ar fi continuat mai mulți ani, printr-un mecanism repetitiv și planificat.

Gravitatea deosebită a faptelor cercetate, a explicat magistratul DIICOT în fața judecătorului de la Tribunal, constă „în constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat care, începând cu luna mai 2018 și pe o perioadă îndelungată de timp, a acționat în mod sistematic pentru fraudarea sistemului public de pensii, activitatea infracțională având un caracter repetitiv, continuu și riguros planificat”.

Potrivit procurorilor, membrii grupului aveau sarcini diferite și introduceau în bazele de date ANAF declarații fiscale nereale pentru a crea retroactiv vechime în muncă.

„Caracterul organizat al grupării infracționale, membrii acesteia acționând în baza unui plan infracțional prestabilit, cu repartizarea atribuțiilor și rolurilor între participanți, în scopul introducerii în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor declarații fiscale nereale (Declarația 112), prin care era creată în mod fictiv vechime în muncă pentru numeroase persoane, în vederea obținerii nelegale a dreptului la pensie ori a majorării cuantumului acesteia; amploarea consecințelor patrimoniale produse, activitatea infracțională generând un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 6.985.077 lei, calculat până la data de 31.12.2024, prejudiciu care are caracter evolutiv”, a mai explicat judecătorului magistratul DIICOT.

Banii fraudați erau destinați finanțării sistemului public de pensii

Oficialul Direcției a mai arătat în ședință că „atingerea adusă relațiilor sociale privind încrederea în funcționarea sistemului public de pensii și în evidențele oficiale ale statului, întrucât activitatea infracțională a vizat alterarea unor baze de date oficiale administrate de autorități public(ANAF și apoi CASELE TERITORIALE DE PENSII), afectează credibilitatea mecanismelor prin care statul stabilește și acordă drepturile de asigurări sociale”.

Procurorii au arătat că banii fraudați proveneau din contribuțiile persoanelor asigurate și erau destinați finanțării sistemului public de pensii.

„Gravitatea este amplificată de faptul că fondurile astfel fraudate provin din contribuțiile persoanelor asigurate și sunt destinate finanțării unui serviciu public esențial într-un stat de drept” iar „modul sofisticat de operare relevă un grad ridicat de specializare și o capacitate sporită de organizare, inculpații utilizând societăți comerciale fără activitate economică reală, unele radiate chiar de mai bine de 10 ani de zile”.

Lipsa unei legături informatice între ANAF și Casa de Pensii

Mecanismul ar fi fost favorizat de imposibilitatea verificării rapide și complete a informațiilor transmise între ANAF și casele teritoriale de pensii. Sursele Gândul explică în exclusivitate și breșa care a făcut posibilă intruziunea acestui grup de criminalitate organizată între organismele statului. Astfel explică acestea „între ANAF si Casa de pensii nu există un liant informatic facil care să permită verificarea curentă și rapidă a fraudelor”.

Un exemplu, oferit de sursele Gândul, e acela ca „autorii au reușit implementarea de vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112 iar statul nu a avut capacitatea sa verifice mecanismul de fraudare.Casa de Pensii putea verifica existența unei declarații D112 în sistemul ANAF, dar nu avea acces imediat la informația privind situația juridică a angajatorului și nu putea vedea dacă firma fusese radiată.

Această lipsă de interoperabilitate ar fi permis utilizarea unor societăți și asociații fără activitate pentru crearea vechimilor fictive. Potrivit surselor citate, aproape 900 de persoane ar fi beneficiat de pensii obținute sau majorate prin acest mecanism.

Aproape 160 de ștampile, găsite în timpul perchezițiilor

Anchetatorii DIICOT ar fi ridicat aproape 160 de ștampile folosite la parafarea declarațiilor D112 și a altor documente privind vechimea în muncă. Obiectele ar fi fost găsite la una dintre persoanele vizate de percheziții, un bărbat care lucrase anterior în cadrul unui inspectorat teritorial de muncă.

La momentul descinderilor, acesta activa în mediul privat. Potrivit surselor judiciare, ștampilele găsite la domiciliul său ar fi fost utilizate pentru documente necesare pensionării și pentru declarații fiscale. În urma perchezițiilor, anchetatorii ar mai fi ridicat aproximativ 80.000 de lei și 3.750 de euro.

Au fost confiscate și un laptop, două telefoane mobile, 158 de ștampile, aproximativ 100 de cărți de muncă în original și aproape 600 de înscrisuri. DIICOT a anunțat marți că au fost efectuate percheziții inclusiv la Casa de Pensii București, în dosarul privind obținerea unor perioade fictive de vechime.

Procurorii au calculat până la sfârșitul anului 2024 un prejudiciu de aproximativ șapte milioane de lei.

Beneficiarii acestor pensii plăteau între 15.000 și 50.000 de lei

Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi acționat din 2018 prin introducerea online a unor declarații D112 nereale în bazele de date ale ANAF. Prin documentele depuse retroactiv, persoanele interesate apăreau ca angajate ale unor societăți comerciale sau asociații unde nu lucraseră în realitate.

Beneficiarii ar fi plătit pentru aceste servicii sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei.

„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.â

Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, se arată în comunicatul DIICOT.

Peste 860 de persoane ar fi primit vechime fictivă

Anchetatorii au stabilit că, în aproximativ cinci ani, ar fi fost create perioade nereale de muncă pentru mai mult de 860 de persoane. Dintre acestea, peste 170 ar fi folosit datele introduse în sistem pentru a obține o decizie de pensionare sau pentru a-și majora pensia.

Prejudiciul calculat până la 31 decembrie 2024 se ridică la aproximativ șapte milioane de lei și continuă să crească, deoarece unele plăți ar fi fost efectuate și după această dată.

„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate. Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).

De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent”.

Ce roluri aveau membrii grupării

Nucleul grupului ar fi fost alcătuit din șapte persoane, dintre care două aveau calitatea de funcționari publici. Potrivit procurorilor, gruparea nu avea un lider și nici o structură ierarhică rigidă. Membrii colaborau și îndeplineau sarcini care depindeau unele de altele.

Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea principalilor membri. Aceștia ar fi identificat societățile și asociațiile care puteau fi utilizate, ar fi găsit beneficiarii, ar fi întocmit documentele și ar fi colectat banii. Datele privind calitatea fictivă de angajat și plata contribuțiilor sociale erau introduse și validate în sistemele informatice ale instituțiilor publice.

Ulterior, membrii verificau dacă informațiile apăreau în bazele de date și puteau fi folosite de casele de pensii pentru emiterea sau recalcularea deciziilor. Suspecții ar fi stabilit și modalitatea de plată, ar fi încasat sumele de la beneficiari și le-ar fi oferit consultanță juridică privind legislația muncii și a asigurărilor sociale.