Parlamentul European. Sursă foto: X.com
Din cuprinsul articolului
Parlamentul European votează săptămâna aceasta, în sesiune plenară, poziția sa privind bugetul UE 2028–2034, document care va constitui baza negocierilor cu statele membre ale blocului comunitar.
Parlamentul European își definește poziția asupra bugetului UE 2028–2034
Parlamentul European, în sesiunea plenară, legislativul european urmează să stabilească poziția sa privind noul proiect financiar. După dezbaterile de marți din această săptămână, eurodeputații vor fixa linia oficială de negociere cu guvernele statelor membre referitoare la bugetul multianual al Uniunii.
Textul aprobat de Comisia pentru bugete avansează o propunere de 1,7 mii de miliarde de euro pentru întregul interval de șapte ani. Față de varianta înaintată de Comisia Europeană în iulie 2025, suma este mai mare cu 175,11 miliarde de euro, potrivit comunicatului oficial.
Rezultatul indică un nivel al bugetului pe termen lung de 1,27% din venitul național brut al Uniunii Europene, în condițiile în care rambursarea datoriei aferente instrumentului NextGenerationEU ar urma să fie gestionată în afara plafoanelor cadrului financiar multianual.
Creștere bugetară și priorități generale
Eurodeputații au susținut direcționarea acestei majorări de aproximativ 10% către programele esențiale ale Uniunii Europene. Ei au exclus ideea alocării de resurse suplimentare pentru aparatul administrativ sau pentru agențiile descentralizate.
În evaluarea lor, această propunere reprezintă nivelul minim necesar pentru ca Uniunea Europeană să își poată respecta angajamentele și să răspundă așteptărilor cetățenilor europeni.
După adoptarea poziției, Parlamentul European este pregătit să deschidă negocierile cu Consiliul privind regulamentul care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului 2028–2034.
Discuțiile pot debuta imediat ce Consiliul își formulează propria poziție comună, iar adoptarea finală a regulamentului privind bugetul pe termen lung depinde de aprobarea Parlamentului.
Parlamentul European. Sursa foto: Siegfried Mureșan/Facebook
Solicitările eurodeputaților
De asemenea, eurodeputații solicită separarea finanțării pentru politicile considerate esențiale, precum Politica Agricolă Comună, politica de coeziune, Fondul Social European, domeniul pescuitului și afacerile interne. Totodată, aceștia insistă ca autoritățile locale și regionale să fie implicate în procesul de planificare a programelor.
În paralel, legislativul european susține o creștere a fondurilor pentru domenii precum competitivitatea economică, apărarea, cercetarea, digitalizarea, infrastructura, sănătatea, educația și cultura.
Sunt avute în vedere programe precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul „Conectarea Europei”, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă, alături de inițiative din sănătate și mediu.
Deși sprijină suplimentarea bugetelor pentru politica externă, eurodeputații consideră că nivelurile propuse rămân insuficiente și cer fonduri mai consistente pentru extindere, dezvoltare, ajutor umanitar și sprijin pentru Ucraina.
Siegfried Mureșan, despre finanțarea politicilor europene prioritare
Pe componenta veniturilor, eurodeputații susțin introducerea unor noi surse proprii de finanțare, menite să susțină bugetul Uniunii și rambursarea datoriei generate de programul NextGenerationEU.
Aceștia propun un mecanism care ar putea aduce aproximativ 60 de miliarde de euro anual și solicită statelor membre să ajungă rapid la un acord. Printre opțiunile discutate se numără taxe aplicate serviciilor digitale, jocurilor de noroc online, emisiilor de carbon sau câștigurilor din active cripto.
În plus, sunt avute în vedere majorări pentru agricultură, politica de coeziune, Fondul Social European, cercetare, infrastructură, educație și acțiuni externe. În acest context, eurodeputatul Siegfried Mureșan susține necesitatea unui buget european considerat suficient și previzibil pentru beneficiari, care să corecteze deficiențele identificate în propunerea inițială a Comisiei Europene.
Acesta afirmă că „o creștere moderată de 10% ar permite alocarea de fonduri pentru noi priorități, precum apărarea și competitivitatea, fără a afecta politicile esențiale ale Uniunii, cum sunt agricultura și coeziunea”.
În același timp, el solicită o finanțare distinctă și consolidată pentru fermieri și regiuni, respingând orice încercare de comasare sau diminuare a acestor domenii considerate fundamentale. Totodată, Mureșan subliniază că rambursarea datoriei generate de programul NextGenerationEU trebuie realizată peste limitele bugetare, astfel încât să nu reducă resursele destinate agricultorilor, IMM-urilor, cercetării sau programului Erasmus.
