Cum a pierdut România afacerea OMV-Petrom. O istorie care arată ce riscă Guvernul cu vânzarea altor companii mari
- Simona Ionescu
- 25 aprilie 2026, 08:02
Sursa foto: Arhiva EVZSpecialiști în economie au atenționat Guvernul, în ultimele zile, despre pericolul pe care îl reprezintă propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu de a lista la bursă și a vinde procente din companiile de stat. Istoria altor companii pierdute trebuie să fie exemplu și să dea de gândit decidenților.
Dincolo de specialiștii și politicienii care și-au expus teoriile prin studiourile de televiziune sau prin articole scrise, Dan Andronic a reamintit, într-un editorial publicat de evz.ro, istoria privatizărilor de-a lungul ultimilor 30 de ani, cum s-a inoculat românilor ideea că statul trebuie să scape de marile fabrici și companii fiindcă nu sunt aducătoare de profit.
„Dogma sună cam așa: statul este cel mai prost administrator, deci tot ce e de stat trebuie privatizat, externalizat, vândut. De preferat, pe nimic, ca să fim „salvați”, așa cum ne îndrumă vicepremiera preferată a lui Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu”, a scria jurnalistul Dan Andronic.
În postcastul de azi al EvZ – Hai, România, invitatul lui Andronic a fost Remus Borza, cel care a salvat Hidroelectrica de la faliment și a făcut-o profitabilă, atunci când toți politicienii îi cântau prohodul. Puteți urmări aici emisiunea și veți înțelege că se pot face lucruri mari, atunci când se vrea.
Intervenția secretarului general al Guvernului, Radu Oprea, după ce și-a semnat demisia
Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, și-a semnat demisia odată cu miniștrii PSD, iar aceasta va deveni efectivă în momentul în care decretele de constatare a încetării funcției de membru al guvernului vor fi semnate de către președintele Nicușor Dan.

Stefan Radu Oprea. Sursă Foto; Facebook
A avut o ultimă intervenție despre listarea la bursă a unor companii de stat, la propunearea vicepremierului Oana Gheorghiu: „Statul pierde pe termen lung dividendele aferente pachetului vândut, fără niciun câștig compensatoriu!”
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, susține că inițiativa ridică probleme serioase de procedură, logică economică și corelare cu angajamentele din PNRR.
Potrivit lui Oprea, documentul nu a fost discutat în cadrul comitetului tehnic responsabil, deși acesta este prezidat chiar de inițiatoare. Mai mult, ar fi fost introdus pe agenda ședinței de guvern chiar în dimineața acesteia, fără timp real pentru analiză.
Într-un context în care listarea la bursă presupune transparență și guvernanță corporativă, Oprea spune că procedura ar fi fost exact opusul acestor principii. Conform lui, documentul cu nominalizările CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română nu a fost discutat în cadrul comitetului tehnic responsabil, deși acesta este prezidat de Oana Gheorghiu. Apoi, documentul a fost rapid introdus în ședința de guvern, fără a fi timp pentru analiză.
„Mitul sinecurilor la companiile profitabile”
Radu Oprea a scris un comentariu pe pagina lui de Facebook în care explică de ce nu are sens listarea acestor mari companii. Detul de simplu: sunt deja listate la bursă! Pericolul este altul.
„Un alt argument invocat este că listarea ar pune capăt sinecurilor și ar introduce buna guvernanță. Argumentul nu are sens pentru că Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă. Au deja transparență, raportare publică trimestrială, management evaluat de piață și consilii de administrație supuse regulilor guvernanței corporative.
Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță — ea există deja. În schimb, statul pierde pe termen lung dividendele aferente pachetului vândut, fără niciun câștig compensatoriu. În cazul acestor companii, decizia de listare suplimentară este fără logică economică”.
Istoria privatizării OMV-Petrom, pe care noi, jurnaliștii, am semnalat-o mereu de-a lungul timpului, arată și cum o vânzare cu procent minoritar față de cel al statului, poate deveni apoi majoritar, iar România să se uite lung la ce a pierdut.
Listarea la Bursă, exemplul OMV
E vorba despre privatizarea a ceea ce numim azi compania OMV-Petrom, găina noastră cu ouă de aur de care ne-am amintit că au jumulit-o austriecii, după ce ne-au dat flit cu Schengen.

Sursa foto: omv.ro
Din 2004 încoace, presa a tot scris despre această vânzare și afacere, însă au existat și perioade lungi de timp în care s-a așternut uitarea. Puțini mai știu istoria. Eu am reamintit-o și când a fost momentul respingerii intrării în Schengen.
Privatizare Petrom a fost aprobată de Parlamentul României în 2004, iar la vremea respectivă doar PRM cu Vadim Tudor la comandă s-a opus. Petrom a fost privatizat către două off-shore-uri din Cipru, din motive de optimizare fiscală – s-a spus. Apoi, un procent semnificativ, dar nu de 51%, a fost vândut austriecilor de la OMV pe 600 de milioane de dolari plus investiții în companie. Au fost consemnate declarații că acesta a fost prețul admiterii noastre în Uniunea Europeană.
Încet-încet, s-a descoperit că onorabila și distinsa companie care este OMV-Petrom plătește o redevență foarte mică pentru fiecare baril de petrol extras din pământul României. Pentru producția de gaze nu plătea mai nimic.
Subliniez că în consiliile de administrație existau români, plantați ca și acum de politicieni, care au fost de multe ori acuzați că nu și-au făcut treaba în favoarea țării.
După 8 ani, profit uriaș, dar nu al românilor
În 2012, profitul OMV-ului austriac a fost un miliard de euro. Avea deja 51% din afacere și acordul că peste 10 ani (adică în 2022) poate exploata din zăcământul descoperit în Marea Neagră. Acum nu-l poate exploata din motive tehnice și chiar de legislație.
Manipulări au existat cu duiumul, ori de câte ori a existat un interes abscons. Societatea însă n-a fost interesată până la scandalul cu boicotul Schengen. Și nici acum cine știe ce, iar prosteala poate continua liniștită, pe Facebook sau prin studiouri de televiziune.
În 29 noiembrie 2022, cu puțin timp înainte de a afla decizia privind admiterea României în spațiul Schengen, Ziarul Financiar anunța că Fondul Proprietatea a vândut acţiuni OMV Petrom de 20 milioane de lei în trimestrul 3 din 2022. Fondul mai deține doar 2,9% din cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti.