Parchetul general intervine cu noi precizări în legătură cu proiectul de modificare a legilor justiției ale ministrului Tudorel Toader. Instituția se declară și ea, printr-un memoriu, pentru retragerea proiectului.
În același timp, Ministerul Public invocă o situaţie din Franţa, în replică la declaraţiile lui Tudorel Toader, care amintea că în Franţa Inspecţia Judiciară este în subordinea Ministerului Justiţiei.
„Ministerul Public își menține poziția expusă constant în legătură cu proiectul de modificare a legilor justiției prezentat de către ministrul Justiției și care a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul exprimării îngrijorării față de o serie de prevederi de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar.
Punctul de vedere precizat public de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu modificările propuse a fi aduse legilor justiției (comunicatele de presă din 23 și 31 august 2017) este în concordanță cu poziția exprimată zilele acestea de către corpul magistraților care – într-o proporție covârșitoare – a semnat un memoriu prin care se solicită premierului și ministrului Justiției retragerea proiectului în discuție.
Ne puteți urmări și pe Google News
Fără a reitera argumentele critice exprimate pe această temă dar având în vedere referirile frecvente privind “modelul francez” făcute în spațiul public în ultima perioadă, Ministerul Public subliniază faptul că este util și benefic ca autoritățile publice din România să țină cont în efortul de modernizare instituțională de experiențele democrațiilor avansate din Uniunea Europeană. În acest sens, invocăm expertiza fostului ministru francez al justiției, Jean-Jacques Urvoas, care, la data de 18 aprilie 2017, a făcut publică o scrisoare către succesorul său, în care pledează pentru necesitatea sporirii garanțiilor de independență oferite justiției, în special procurorilor.
Acesta este documentul invocat, relevant pentru ceea ce ar putea fi îmbunătățit/consolidat în privința statului procurorilor, astfel încât derapaje. Iată ce conține:
„Constituția din 4 octombrie 1958 va împlini în curând 60 de ani. Cu toate acestea, următoarea legislatură va deschide oare un nou proiect constituțional? Multe subiecte l-ar justifica. Iată o luptă dusă pe durata acestui cincinal care, din păcate, nu a avut sorți de izbândă: să consolidăm în Constituție puterile de numire și de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în privința parchetului(...). Revizuirea dovedindu-se imposibilă, nu rămâne deci decât obiceiul, care am dori să se perpetueze. Într-adevăr, timp de câțiva ani buni, la momentul numirii procurorilor, procurorii generali urmează fără să crâcnească avizele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dacă guvernul, condus de domnul Lionel Jospin între 1997 și 2002, și-a îndeplinit, într-adevăr, angajamentul de a nu ignora avizul nefavorabil al Consiliului, nu a fost întotdeauna așa. În 2003, de cinci ori, ministrul justiției a numit procurori în pofida avizului negativ al CSM, iar în 2004 au existat șase „ignorări“, la fel ca în 2006. S-a ajuns chiar la cifra de zece în 2007, când ministrul justiției se autoproclama „șeful procurorilor“, în numele „legitimității supreme“, aceea pe care i-au „încredințat-o francezii președintelui Republicii ales“ și când Cancelaria convoca magistrații parchetului pentru a-i trata ca pe niște copii, cam prea turbulenți; să nu uităm nici episodul trist în care Inspecția Generală a Serviciilor Judiciare a fost mandatată, în plină noapte, să facă verificări asupra unor procurori somați să se explice. Mâine, nimic nu împiedică un ministru să procedeze la fel”.
Recomandările noastre
