Evenimentul Zilei > Actualitate > Panica de sub microscop: Virusurile – teama şi afacerea deceniului
Panica de sub microscop: Virusurile – teama şi afacerea deceniului

Panica de sub microscop: Virusurile – teama şi afacerea deceniului

În vara anului 2009, virusul A H1N1, "botezat" în presă virusul gripei porcine, a început unul dintre cele mai mediatizate subiecte medicale din ultimii cinci ani. Panica a cuprins populaţia odată cu declanşarea stării de pandemie, iar milioane de persoane au căzut victime ipohondriei. Subiectul a fost senzaţional, întrucât a fost prima epidemie globală urmărită în timp real, guvernele statelor actualizând săptămânal bilanţul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

S-a vorbit despre manipulare, „acte de bioterorism”, infirmate de OMS, şi despre interesele celor care produc vaccinuri şi care au transformat acest fenomen într-o afacere.

La fel s-a vorbit şi despre alte două virusuri, unul dintre ei virtual, care ne-au atras atenţia în ultimii 10 ani şi care au creat isterie.

De la "apocalipsa" în comunicaţii, la păsări – o problemă de stat

Cu câteva luni înainte de 1 ianuarie 2000 se vorbea despre "virusul anului 2000" sau "Millenium Y2K". Se anunţa atunci colapsul industriei de telecomunicaţii, despre dereglări ale calculatoarelor şi ale instrumentelor de comunicaţii ce ar fi dus până la prăbuşirea avioanelor. Experţii avertizau că unele sisteme informatice nu vor putea recunoaşte corect anul 2000.

Comitetul Special al Senatului american pe probleme tehnologice realizase şi o hartă a lumii, care arăta modul în care fiecare ţară urma să fie afectată. României îi era rezervată o scurtă evaluare care aprecia că 66% dintre sistemele informatice ar putea fi afectate. SUA a investit atunci peste 188 de miliarde de dolari, aproape 2,5% din Produsul Intern Brut, pentru a găsi soluţii care să împiedice această situaţie.

Cele mai mari investiţii le-au realizat ţările care erau cele mai expuse acestui risc. Şi japonezii au stat cu teamă, motiv pentru care au investit 106 miliarde de dolari, cam 2,3% din PIB. La fel au procedat Germania – 60 de miliarde de dolari (2,5% din PIB), Marea Britanie – 43 de miliarde de dolari (3,7% din PIB), Brazilia – 35 de miliarde de dolari (4,8% din PIB). Ce s-a întâmplat pe 1 ianuarie 2000? Nimic care să confirme temerile experţilor faţă de Y2K.

<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/KMllon_M0bc&hl=en_US&fs=1" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><embed src="http://www.youtube.com/v/KMllon_M0bc&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>

Gripa aviară în România: 140 milioane de euro

În 2005, România a intrat în rândul ţărilor lovite de gripa aviară. Gripa deja centenară (a fost identificată în anii 1900, în Italia) a fost luată ca o noutate, iar epidemia a aprins presa internaţională. Imagini cu oameni îmbrăcaţi în costume de protecţie aruncând păsări în containere speciale, cu destinaţia celui mai apropiat crematoriu ad-hoc, oameni cu măşti chirurgicale pe faţă, toate aceste imagini au făcut subiectul transmisiilor în emisiunile televizate. Principalii vinovaţi în transmiterea virusului sunt păsările şi se estima că numai în SUA vor fi peste două milioane de morţi.

În cele din urmă s-a ajuns la concluzia că bilanţul victimelor a fost puternic amplificat şi în realitate au fost puţine cazuri de persoane diagnosticate cu gripa aviară. Niciuna dintre acestea în România. Tot OMS a realizat pe 3 august 2010 un bilanţ al acestei gripe care arăta astfel: în perioada 2003-2010 au fost semnalate 503 cazuri, dintre care 299 mortale. Nicio ţară europeană nu a fost afectată şi doar persoane din Africa şi Asia au fost diagnosticate cu această tulpină modificată a virusului care s-a transmis la om.


Sursa: OMS

Banca Mondială avertiza în 2006 că în cazul unei epidemii la om cu acest virus costurile ar depăşi, la nivel mondial, 2.000 de miliarde de dolari. De aceea, Jim Adams, vice-preşedinte pentru regiunea Asia de Est şi Pacific din cadrul Băncii Mondiale susţinea necesitatea implementării unor programe speciale de prevenire a acestei boli în rândul oamenilor, prin îmbunătăţirea sistemelor de sănătate la nivelul fiecărei ţări şi prin campanii de informare. Aceste programe de prevenţie sunt costisitoare, iar Banca Mondială le estima la 1,2 miliarde de dolari, numai pentru a preveni o epidemie.

Exporturile cu produse provenite de la păsări au fost paralizate luni întregi. Populaţia nu a mai avut încredere să cumpere produse din carne de pasăre,
astfel că s-a redus şi consumul intern. Turismul a avut de suferit la rândul său, iar Delta Dunării a fost pustie în 2005 şi 2006.

Zeci de mii de păsări din gospodăriile românilor au fost sacrificate, iar pentru aceste pagube Guvernul a plătit. Au fost luate măsuri drastice pentru crescătorii de păsări şi au fost aplicate amenzi. Focare cu animale bolnave au fost şi în România şi au ajuns până la 25, însă în niciunul dintre acestea virusul nu s-a transmis la om, potrivit bilanţului OMS. Am avut o epidemie veterinară, dar cu toate acestea autorităţile române au cheltuit aproape 4 milioane de euro, dintre care aproape 3 milioane s-au dus pe fondurile de sprijinire a proprietarilor de animale sacrificate, dezinfecţie, materialele de laborator şi măsuri de prevenţie. Economia românească a avut pierderi de 140 de milioane de euro din cauza gripei aviare.

<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/UJNmJVT7L0g&hl=en_US&fs=1" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><embed src="http://www.youtube.com/v/UJNmJVT7L0g&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>

Care a fost mai tare: pasărea sau porcul?

Ieri, la 14 luni de la primul caz de gripă porcină diagnosticat în Mexic, Margaret Chan, directorul general al OMS, a declarat că pandemia provocata de virusul A H1N1 s-a încheiat. Din primvăra anului trecut şi până astăzi s-au confirmat sute de mii de cazuri, iar 18.449 de persoane au murit în urma complicaţiilor.

În România, primul caz de gripă porcină a fost confirmat pe 27 mai, la o pasagere care se întorcea din SUA. În fiecare zi, sute de cazuri erau raportate din toate colţurile lumii. România, deja familiară cu isteria gripei aviare, a privit cu interes evoluţia acestei gripe noi, până în clipa în care s-a descoperit primul caz şi la noi în ţară, la o femeie, în vârstă de 30 de ani, care a sosit în ţară pe 23 mai, cu o cursă aeriană de la New York. Testele au confirmat îmbolnăvirea pe 27 mai. Ulterior, numărul cazurilor a crescut exponenţial, în toate judeţele şi a ajuns la 7.008 de persoane confirmate oficial, dintre care 122 de cazuri mortale. Ultimul caz de îmbolnăvire confirmat de Ministerul Sănătăţii a fost pe aprilie 2010, la o persoană din Bucureşti.

Evz.ro a urmărit cu atenţie evoluţia acestui virus în România şi a realizat o hartă interactivă (clik pe hartă), care a arătat numărul total de cazuri şi repartiţia lor pe judeţe.


În total, au fost înregistrate 7.008 cazuri de A H1N1 pe teritoriul României:
• ALBA – 84 de cazuri
• ARAD  – 145
• ARGEŞ – 117
• BACĂU – 285
• BIHOR –     18
• BISTRIŢA-NĂSĂUD – 7
• BOTOŞANI – 544
• BRAŞOV – 129
• BRĂILA – 45
• BUCUREŞTI – 1.762
• BUZĂU – 237
• CARAŞ-SEVERIN – 6
• CĂLĂRAŞI – 106
• CLUJ – 212
• CONSTANŢA – 150
• COVASNA – 43
• DÂMBOVIŢA – 282
• DOLJ – 273
• GALAŢI – 139
• GIURGIU – 49
• GORJ – 1
• HARGHITA – 118
• HUNEDOARA – 169
• IALOMIŢA – 56
• IAŞI – 338
• ILFOV – 143
• MARAMUREŞ – 30
• MEHEDINŢI – 28
• MUREŞ – 187
• NEAMŢ – 115
• OLT – 80
• PRAHOVA – 260
• SATU MARE – 5
• SĂLAJ – 7
• SIBIU – 130
• SUCEAVA – 228
• TELEORMAN – 27
• TIMIŞ – 154
• TULCEA – 40
• VASLUI – 80
• VÂLCEA – 45
• VRANCEA – 134

Din cele 7.008 cazuri oficiale din România, 122 au fost mortale. Primul deces de gripă nouă în România a fost pe 23 noiembrie, la un bărbat de 43 de ani, Dorin Muha, iar la o zi s-a confirmat şi cel de-al doilea deces, la o femeie de 58 de ani. Pe 14 decembrie, când în România erau confirmate 25 de decese, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii a făcut un bilanţ al victimelor, pe sexe şi categorie de vârstă, care au arătat că cel mai predispus segment de vârstă este cel al tinerilor, între 30 şi 44 de ani, urmat de cei între 45-59 de ani.

Adevărata isterie în România a început odată cu decesul actorului Tony Tecuceanu, pe 4 ianuarie, când s-a bănuit că a murit din cauza complicaţiilor cu virusul A H1N1. Decesul lui Tecuceanu a avut loc la câteva săptămâni după ce Ministerul Sănătăţii începuse campania de vaccinare, dar fără prea mare succes în rândul populaţiei. Primul român care s-a vaccinat a fost Adrian Streinu Cercel, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii. Acesta a recomandat zile la rând ca românii să se vaccineze.

Însă, abia după 4 ianuarie, odată cu decesul lui Tecuceanu, centrele medicale au fost luate cu asalt, iar televiziunile au transmis în direct cum zeci de persoane erau imunizate cu vaccinul A H1N1. Vaccinul Cantgrip a fost produs de Institutul Cantacuzino, iar în jurul acestui produs au avut loc discuţii aprinse privind eficacitatea şi siguranţa pentru organism. Cu toate acestea, de teamă, peste 1,5 milioane de români au ales să se vaccineze.

Ulterior s-a stabilit că actorul nu murise din cauza complicaţiilor cu A H1N1, însă panica fusese deja declanşată.

După vârful epidemiei, la finele lunii ianuarie, numărul cazurilor de gripă porcină a început să scadă considerabil. În cele din urmă s-a stabilizat la 7.008 cazuri oficiale, dintre care 122 mortale. Isteria vaccinului a fost bine-venită la Institutul Cantacuzino, producătorul vaccinului, care în acel moment se afla într-o situaţie economică dificilă. Situaţia la institut s-a agravat, iar la mijlocul lunii februarie Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a ridicat licenţa de producţie a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, pe motiv că linia de producţia de la Cantacuzino era învechită şi nu respecta standardele europene de bune practici de fabricaţie.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: