O parte a celor care protestau în 1 aprilie împotriva măsurilor de combatere a pandemiei a desfășurat în fața ambasadei Rusiei un banner. Pe care scria mare și citeț: „1 aprilie 1941. 80 de ani de la masacrul comis împotriva românilor care se întorceau acasă”.

Reamintesc.

Emisiune de Mirel Curea

La acea dată a avut loc ceea ce, în istoria României, a intrat sub numele de Masacrul de la Fântâna Albă. În acel loc, la acea dată, în ziua de Paști, între 2000 și 4000 de români au fost mitraliați, uciși de către trupele sovietice NKVD, atunci când încercau să treacă granița din Uniunea Sovietică în România.

Reacția senatorului Diana Șoșoacă față de acest moment de reamintire a fost una halucinantă.

„În calitate de senator mi-am cerut scuze Ambasadei Rusiei.”

În primul rând, nu „mi-am cerut”, nu. „Am” cerut scuze. Că dacă spui „mi-am cerut” scuze, înseamnă că ți-ai cerut ție însuți. Deci prima problemă e asta de gramatică. „În calitate de senator” Nu „mi-am cerut scuze Ambasadei Rusiei”. Ci, „În calitate de senator, am cerut scuze Ambasadei Rusiei”. Dar să trecem peste detalii care țin de școala generală.

Reiau:

„În calitate de senator mi-am cerut scuze Ambasadei Rusiei față de jignirile aduse de anumite persoane. N-ai dreptul să declanșezi un conflict diplomatic din care noi putem ieși terfeliți într-un hal fără de hal.

Ce căuta mitingul care e împotriva restricțiilor pandemice să ni se deturneze către stricarea unor relații diplomatice și așa precare cu vecinii.

Băi, nu se face așa ceva. Suntem inculți din punct de vedere juridic și diplomatic. Unde ne sunt diplomații de excepție pe care îi aveam? Să fiu singurul senator care să-și ceară iertare, scuze pentru un anumit comportament injurios?”

Un banner spre aducere aminte

Cam complicat de comentat în termeni care să rămână în limite cât de cât civilizate. O să încerc, totuși.

Ce conflict diplomatic se poate declanșa? Faptul că niște oameni și-au adus aminte de bunicii lor, de strămoșii lor care au fost mitraliați în ziua de Paști, când încercau, români fiind, să vină în România?

Ce căuta mitingul ăla acolo… Ce căuta bannerul acela acolo… Păi, bannerul ăla a fost afișat în fața ferestrelor urmașilor statali, să fie limpede. Diplomații nu sunt vinovați ei de crimele, de masacrul de la Fântâna Albă. Dar ei reprezentau un stat care nu a cerut scuze pentru ce s-a întâmplat acolo.

Așa cum a cerut scuze pentru crimele comise la Katyn și pentru alte nenorociri pe care le-au presărat de-a lungul și de-a latul acestui continent. Nu mai vorbesc de au făcut la ei în țară.

Asta căuta mitingul!

Senatorul fără de pereche

Nu mai avem diplomați? Păi, mai avem diplomați. Și, și dacă nu mai avem diplomați, nu știu ce ar fi căutat niște diplomați extraordinari într-un moment în care niște cetățeni români, care nu reprezentau statul român, se reprezentau pe ei înșiși, aduceau aminte statului rusesc că are niște crime pe conștiință.

Și poate ar fi normal și corect să-și ceară iertare, chiar dacă sunt un stat mai mare, care a pus cizma în țara asta ori de câte ori a avut chef.

Se întreabă în final doamna Șoșoacă:

„Să fiu singurul senator care să-și ceară iertare, scuze pentru un anumit comportament injurios?”

Mă rog la Dumnezeu să fie singurul senator care are atât de puțină minte și atât de puțină fibră românească în el!