Omul de afaceri Denis Cuculescu, condamnat la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie

Omul de afaceri Denis Cuculescu, condamnat la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrieProces. Sursa foto: Arhiva EVZ

Omul de afaceri Denis Cuculescu a fost condamnat, luni, la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie și escrocherie, după ce ar fi folosit criptomonede pentru a transfera peste 300.000 de euro destinați unor acțiuni împotriva intereselor Republicii Moldova. Hotărârea, luată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost luată în lipsa inculpatului, care a fost dat în căutare.

Cuculescu, condamnat la 15 ani de închisoare

Denis Cuculescu a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru trădare de patrie, pedeapsa urmând să fie executată într-un penitenciar de tip închis. Totodată, acesta a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru escrocherie, pedeapsa urmând să fie executată într-un penitenciar de tip închis, cu interdicția de a exercita funcții și de a desfășura activități în domeniul administrării mijloacelor financiare timp de 5 ani.

Conform art. 84 din Codul penal al Republicii Moldova, prin cumulul parțial al pedepselor, a fost stabilită o pedeapsă definitivă de 15 ani de închisoare, care urmează să fie executată într-un penitenciar de tip închis, cu interdicția de a exercita funcții și de a desfășura activități în domeniul administrării mijloacelor financiare timp de 5 ani.

Cuculescu ar fi fost recrutat de Nidjat Askerov

Potrivit sentinței, Cuculescu a fost recrutat de Nidjat Askerov, cetățean al Republicii Moldova, dosarul acestuia fiind disjuns într-o procedură separată la etapa urmăririi penale. Askerov a fost recrutat începând cu anul 2020 de reprezentanți ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse și a acționat la indicațiile cetățeanului rus Iurii Gudilin.

Sarcina primită de Askerov a vizat identificarea unui canal sigur prin care banii proveniți din Rusia să ajungă în Republica Moldova, cu ocolirea sistemului bancar. Soluția a fost utilizarea criptomonedelor, pe baza expertizei lui Cuculescu în transferuri prin cripto.

Din acel moment, în perioada 2020–2022, Denis Cuculescu s-a aflat în centrul unei rețele coordonate de persoane afiliate Kremlinului, a primit criptomonede, le-a transformat în numerar și a organizat ulterior transferurile.

Criptomonede

Criptomonede. Sursa foto: Pixabay

Sumele pe care omul de afaceri le-a lichefiat de-a lungul anilor

În perioada octombrie–noiembrie 2020, acesta „a lichefiat suma de 30 000 euro prin schimbul valutei virtuale USDT, mijloace bănești primite pe teritoriul Republicii Moldova care au fost transmise lui N.A., persoana în privința căruia cauza a fost disjunsă în procedură separată la etapa urmăririi penale”.

La începutul anului 2021, a lichefiat suma de 50.000 de euro prin schimbul aceleiași monede virtuale, iar banii au fost transmiși aceleiași persoane. În iulie 2021, a lichefiat peste 69.000 de euro, iar în decembrie, tot în același an, alte 78.000 de euro. De asemenea, în perioada ianuarie–februarie 2022, a lichefiat suma de 80.000 de euro în același mod.

Alte acuzații

Pe lângă transferarea acestor sume, Cuculescu a primit și 94.152 USDT, echivalentul a 94.152 de dolari SUA, utilizând o parte din bani pentru „achitarea unor remunerări sub formă de salarii, iar cealaltă parte au fost utilizate la realizarea diferitor sarcini trasate de curatorii săi ce țineau de înfăptuirea activității dușmănoase împotriva R. Moldova, inclusiv fiind investite în proiecte destinate manipulării opiniei publice pe teritoriul R. Moldova”.

În acest context, în perioada februarie–martie 2022, Cuculescu, în calitate de coautor, împreună și de comun acord cu Nidjat Askerov, a urmărit incitarea populației împotriva refugiaților din Ucraina. Demersul a avut ca scop manifestarea dezacordului față de politicile guvernării actuale, după izbucnirea ostilităților militare din Ucraina.

Astfel, potrivit sentinței, cei doi l-au instigat pe Veaceslav Dubenco să reproducă, prin desene, simbolurile unor formațiuni militare din Ucraina, respectiv simbolurile batalionului „Azov”, pe raza municipiului Chișinău. După îndeplinirea sarcinii, pe 26.06.2023, Cuculescu a transferat, prin portofelul său electronic de pe platforma „Binance”, suma de 2.000 USDT, echivalentul a 2.000 de dolari SUA, către Veaceslav Dubenco.

Telefon

Sursa foto: Freepik

Declarațiile lui Veaceslav Dubenco

Veaceslav Dubenco a povestit în fața instanței despre relațiile sale cu Denis Cuculescu și despre episoade petrecute în Odesa, unde l-ar fi văzut pe acesta ridicând bani cash, afirmând că Cuculescu i-ar fi spus că „banii aparțin rușilor”.

„Cuculescu Denis a afirmat că banii aparțin rușilor și că trebuie folosiți pentru a „închide niște întrebări”. Seara, el a fost invitat la o zi de naștere organizată de Denis, la Nidjat Askerov. Au fost la discotecă, unde s-ar fi cheltuit aproximativ 4.000–5.000 de euro din acei bani. Ulterior, Denis Cuculescu a spus că Nidjat Askerov este „prost”, afirmând că banii reprezintă salarii pentru persoane din Primăria Chișinău și că Askerov cheltuie ușor bani străini”, se arată în sentință.

Totodată, martorul a confirmat că plata pentru desenele „Azov” s-a făcut în criptomonedă:

„Desenele realizate de el au fost fotografiate și transmise, iar a doua zi desenul fizic a fost distrus, rămânând doar copia electronică. Ulterior, s-a informat și a aflat că desenul reprezenta emblema batalionului forțelor armate ucrainene „Azov”. A aflat, de asemenea, că desenele au fost utilizate ca material propagandistic, prezentându-se ca dovadă că ucrainenii ar provoca dezordine în Republica Moldova, fiind folosite fotografii ale desenelor realizate de acesta. Cuculescu Denis a declarat că suma totală pentru desene era de 4.000 USD”.

Dubenco a declarat că a fost instigat să comită și alte infracțiuni

De asemenea, Dubenco a declarat că a fost instigat să comită și alte infracțiuni, însă a refuzat. Printre propuneri s-a numărat incendierea automobilului Tatianei Koberidze, influenceriță cu aproximativ 167 de mii de urmăritori pe Instagram, urmată de reproducerea prin desene a simbolurilor unor formațiuni militare din Ucraina.

Tot în aceeași perioadă, Cuculescu i-a cerut să găsească aproximativ 500–1000 de sportivi pentru participarea la proteste violente, însă Dubenco a refuzat, iar sarcina nu a fost dusă la capăt.

Nidjat Askerov ar avea relații cu mai multe persoane influente din Kremlin

Martorul Hacico Nicolai, audiat în instanță, a vorbit despre Nidjat Askerov și despre relațiile acestuia cu persoane influente de la Kremlin și din politica moldovenească, printre care Ion Ceban, primarul general al municipiului Chișinău.

„Nigeat Askerov a început să comunice cu persoane politice din Federația Rusă, și anume Iurii Gudilin și Olga Grag. Deși Igor Dodon a pierdut alegerile, Nigeat Askerov a fost cooptat în echipă și a început să lucreze cu Ion Ceban. Nigeat Askerov a participat la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, ocupându-se de colectarea informațiilor, analiză și ideologie, primind salariu direct de la persoane din Federația Rusă. După victoria lui Ion Ceban, Nigeat Askerov a comunicat că salariul său, de aproximativ 3.000 euro lunar, a fost majorat”, a declarat martorul.

În același timp, Hacico Nicolai a menționat mai multe proiecte, printre care și „fabrica de troli”. Potrivit declarațiilor sale, Askerov ar fi administrat mai multe canale de Telegram care promovau idei ale Kremlinului și urmăreau manipularea societății.

„Nigeat Askerov era administrator al canalelor de Telegram „Mare brînză” și „Bașnea Maia Sandu”. Aceste canale aveau o activitate similară cu canalele „Tocana” și „Mămăliga” și criticau activitatea actualei conduceri a statului. Nigeat Askerov era promotorul și creatorul proiectului de creare a unor astfel de canale Telegram, cu scopul obținerii finanțării din Federația Rusă”, se mai arată în sentință.