ghetari groenlanda / sursă: arhivă
Din cuprinsul articolului
Avertismentele repetate ale oamenilor de știință privind schimbările climatice încep să se confirme, iar efectele se resimt la nivel global. Cercetătorii au susținut, într-un studiu recent apărut în revista One Earth, că, în aceste condiții, Pământul riscă să devină nelocuibil.
Mai multe sisteme climatice majore, tot mai aproape de colaps
Un material publicat de The Guardian arată că oamenii de știință transmit un nou semnal de alarmă și avertizează că Pământul se apropie de un punct fără întoarcere.
Un studiu recent apărut în revista One Earth indică faptul că mai multe sisteme climatice majore, printre care calota glaciară din Groenlanda, cea din Antarctica de Vest, permafrostul boreal și pădurea amazoniană, sunt mult mai aproape de colaps decât se estima anterior.
„Cercetările arată că mai multe componente ale sistemului terestru ar putea fi mai aproape de destabilizare decât se credea. Deși riscul exact rămâne incert, este clar că angajamentele climatice actuale sunt insuficiente”, au anunțat autorii.
Cel mai pesimist scenariu
Pământul riscă să devină nelocuibil. Analiza are la bază conceptul de „puncte de cotitură” climatice, momente în care prăbușirea unui sistem de mediu declanșează reacții în lanț și accelerează un proces dificil de oprit. În scenariul cel mai pesimist, numit „Hothouse Earth”, planeta ar urma o traiectorie de supraîncălzire severă, cu o creștere pe termen lung a temperaturii medii globale de aproximativ 5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cu efecte devastatoare.
Incendiu. Sursa foto: Freepik
„Depășirea chiar și doar a unora dintre aceste praguri ar putea angaja planeta pe o traiectorie de tip ‘hothouse’. Factorii de decizie și publicul larg nu sunt, în mare parte, conștienți de riscurile asociate unei tranziții care ar echivala, practic, cu un punct fără întoarcere”, a afirmat Christopher Wolf, cercetător la organizația Terrestrial Ecosystems Research Associates.
Ipoteza unui profesor despre influența marilor averi
Cu toate acestea, deciziile esențiale nu sunt luate de cetățenii obișnuiți, ci de un grup restrâns de persoane foarte bogate și de marile corporații. Unii experți consideră că situația a devenit atât de gravă încât nici cele mai puternice guverne nu mai pot opri singure declinul.
David Camfield, profesor la University of Manitoba și autor al volumului „Future on Fire: Capitalism and the Politics of Climate Change”, susține că influența marilor averi și a corporațiilor este atât de puternică încât chiar și un guvern decis să reducă emisiile ar fi supus unor presiuni majore, precum retrageri de investiții și destabilizări ale piețelor.
„Pentru a slăbi suficient aceste obstacole politice astfel încât un guvern să poată începe o tranziție justă, ar fi nevoie de o presiune uriașă, de tipul celei pe care doar mișcările sociale o pot genera”, a afirmat acesta.
