exoplanetă / sursa foto: NASA
Din cuprinsul articolului
O echipă internațională de cercetători coordonată de Carnegie Science a anunțat o descoperire considerată un pas important în studiul planetelor din afaraSistemului Solar: existența unor indicii solide că o exoplanetă stâncoasă ar putea avea atmosferă, potrivit Science Daily.
O descoperire importantă
Studiul a fost realizat cu ajutorul telescopului spațial James Webb Space Telescope (JWST), instrument care a permis identificarea unor semnale asociate prezenței gazelor în jurul unei planete extrem de fierbinți și neobișnuite. Obiectul cosmic analizat este TOI-561 b, un așa-numit „super-Pământ”, cu o masă de aproximativ două ori mai mare decât cea a Terrei, dar cu condiții de mediu radical diferite.
Planeta și Calea Lactee. Sursa foto: Pixabay
Planeta orbitează la o distanță foarte mică de steaua sa, de aproximativ 40 de ori mai apropiată decât Mercur față de Soare. Din cauza acestei apropieri extreme, un an pe TOI-561 b durează doar 10,56 ore. În plus, același hemisfer al planetei este permanent orientat spre stea, ceea ce înseamnă că o parte se află într-o zi continuă, supusă unei radiații intense.
În mod obișnuit, planetele mici și foarte fierbinți își pierd atmosfera în fazele timpurii ale evoluției. Cu toate acestea, cercetătorii susțin că TOI-561 b pare să fi reușit să își păstreze o parte din învelișul gazos, în ciuda condițiilor extreme și a temperaturilor ridicate. Această situație ridică semne de întrebare, mai ales că planeta orbitează o stea mai veche decât Soarele.
Telescop NASA James Webb. Sursa foto: Juan Bautista Ruiz Páramo | Dreamstime.com
Ce spun cercetătorii
O altă observație interesantă vizează densitatea mai mică decât cea estimată inițial. În mod normal, o astfel de valoare ar sugera o compoziție diferită a interiorului, posibil un nucleu de fier mai redus și o structură dominată de roci mai ușoare. Totuși, această explicație nu acoperă complet datele obținute.
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, cercetătorii au analizat și posibilitatea existenței unei atmosfere dense, care ar putea influența modul în care este percepută dimensiunea planetei. Observațiile au fost realizate cu spectrograful în infraroșu apropiat al JWST, urmărindu-se variațiile de lumină în timpul mișcării planetei în jurul stelei sale.
Modelele teoretice indicau că, în lipsa unei atmosfere, temperatura de pe partea expusă a planetei ar trebui să atingă aproximativ 2.700°C. Măsurătorile reale au arătat însă valori mai mici, în jur de 1.800°C, ceea ce sugerează că o parte din căldură este redistribuită, un proces dificil de explicat fără prezența unui strat gazos.
Au fost luate în calcul mai multe scenarii
Oamenii de știință au luat în calcul mai multe scenarii, inclusiv existența unui ocean de lavă sau a unui strat subțire de vapori de rocă. Totuși, niciuna dintre aceste ipoteze nu explică pe deplin diferențele observate, ceea ce întărește ipoteza unei atmosfere parțial funcționale.
Descoperirea ridică însă o întrebare esențială: cum poate o planetă aflată atât de aproape de steaua sa să își păstreze gazele? Cercetătorii consideră că pierderea atmosferei are loc, dar într-un ritm mult mai lent decât se anticipa, ceea ce contrazice unele modele existente despre evoluția exoplanetelor.
Datele provin dintr-un program extins de observații al JWST, care a monitorizat sistemul timp de peste 37 de ore, acoperind mai multe orbite ale planetei. Analiza completă a acestor informații continuă, cu scopul de a înțelege structura atmosferică și distribuția temperaturilor pe suprafața exoplanetei.
Cercetătorii implicați în proiect au spus că aceste rezultate se înscriu în activitatea mai amplă a comunității științifice care studiază exoplanetele, domeniu în care Carnegie Science joacă un rol important în proiectele derulate cu ajutorul telescopului spațial James Webb Space Telescope.
Recomandările noastre
International
Vizita papală în Algeria naște multe controverse
