Noi detalii despre misteriosul vizitator extraterestru care bântuie sistemul nostru solar

3I/ATLAS. Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/3I/ATLAS#

Cercetătorii continuă să fie interesați de prezența unui obiect misterios care traversează sistemul nostru solar. Deși natura sa rămâne neclară, datele colectate sugerează că ar putea fi un vizitator extraterestru, cu traiectorie neobișnuită și caracteristici care nu se potrivesc cu corpurile cerești obișnuite, informează livescience.com.

Vizitatorul interstelar 3I/ATLAS ar putea fi aproape la fel de vechi ca universul

Cometa interstelară 3I/ATLAS, vizitatorul cosmic descoperit recent în apropierea sistemului nostru solar, s-ar putea să fie una dintre cele mai vechi roci spațiale cunoscute, potrivit observațiilor recente ale Telescopului Spațial James Webb (JWST).

Datele sugerează că 3I/ATLAS s-a format într-o regiune rece și îndepărtată a Căii Lactee, cu aproximativ 10–12 miliarde de ani în urmă. Dacă aceste estimări se confirmă, cometa ar fi mai veche decât Pământul și sistemul nostru solar, de două ori sau chiar mai mult, și s-ar apropia de vârsta galaxiei și a universului însuși, estimate la 13,6–13,8 miliarde de ani.

Descoperirea a stârnit un interes uriaș în comunitatea astronomică și online. După ce a fost observată traversând vecinătatea noastră cosmică anul trecut, unele speculații au sugerat chiar că ar putea fi o navă spațială extraterestră. Totuși, majoritatea oamenilor de știință consideră că 3I/ATLAS este pur și simplu o cometă originară dintr-un sistem stelar necunoscut.

Studiul preliminar care a condus la aceste concluzii a fost publicat pe serverul Research Square. De asemenea, oferă indicii fascinante despre formarea timpurie a cometei și despre evoluția materiei în Calea Lactee.

Obiectul misterios a ajuns la cea mai apropiată distanță de Pământ pe 19 decembrie 2025

Cercetătorii au descoperit că 3I/ATLAS ar putea fi cea mai veche cometă văzută vreodată. Până acum, estimările plasau vârsta acesteia între 3 și 11 miliarde de ani, însă ultimele analize izotopice realizate de James Webb Space Telescope, în timpul apropierii cometei de Pământ în decembrie 2025, au restrâns considerabil această fereastră temporală.

„Compoziția izotopică a 3I/ATLAS diferă semnificativ de cea a cometelor din sistemul nostru solar și sugerează o formare în urmă cu 10–12 miliarde de ani”, a explicat Romain Maggiolo, cercetător la Institutul Regal Belgian pentru Aeronomie Spațială de Hubble Space Telescope.

Cometa are între 440 de metri și 5,6 kilometri lățime și a intrat în sistemul solar cu o viteză de aproximativ 221.000 km/h. După ce a trecut pe lângă Soare pe 29 octombrie 2025, la periheliu, cometa a ajuns la cea mai apropiată distanță de Pământ pe 19 decembrie, la circa 270 de milioane de kilometri.

Observațiile făcute de James Webb Space Telescope pe 22 decembrie au oferit datele care au permis determinarea mai precisă a originii și vechimii acestui vizitator interstelar.

Relicva interstelară dezvăluie secretele universului timpuriu

Pe măsură ce cometele se apropie de stele, căldura face ca gheața de pe suprafața lor să se transforme în gaz, oferind oamenilor de știință o fereastră către compoziția și originile acestor corpuri cerești. Analizând gazul eliberat, cercetătorii pot deduce condițiile în care aceste obiecte s-au format, chiar în primele etape ale sistemelor planetare.

O nouă lucrare de tip preprint a examinat raportul izotopic, variantele elementelor chimice, din materialul degazat de cometa interstelară 3I/ATLAS. Studiul a scos la iveală că apa cometei conține mai mult deuteriu, un izotop greu al hidrogenului, decât orice altă cometă studiată anterior. În plus, raportul izotopilor de carbon a depășit nivelurile obișnuite din sistemul nostru solar.

Aceste descoperiri sugerează că 3I/ATLAS s-ar fi format în primele miliarde de ani ale Căii Lactee, într-un mediu extrem de rece, de aproximativ 30 kelvini (minus 243 °C), probabil într-un disc protoplanetar dens și protejat.

„Dacă această cometă este cu adevărat atât de veche, prezența unui volum mare de molecule volatile indică faptul că chimia prebiotică ar fi putut exista în regiunile de formare a stelelor chiar la începutul istoriei galaxiei”, a explicat cercetătorul Maggiolo.

Originea exactă a cometei rămâne însă necunoscută

Josep Trigo-Rodríguez, de la Institutul de Științe Spațiale (CSIC/IEEC) din Spania, care a studiat anterior „vulcanii de gheață”  de pe 3I/ATLAS, a apreciat noile date ca o sinteză solidă a mai multor tehnici științifice aplicate de experți recunoscuți.

„Acest studiu arată că cometele interstelare sunt corpuri unice, capabile să transporte informații din colțuri îndepărtate ale galaxiei noastre”, a subliniat el.

Și cu toate acestea, originea exactă a cometei rămâne însă necunoscută. După miliarde de ani de călătorie prin spațiu, 3I/ATLAS a fost expusă la radiația cosmică, care i-a modificat compoziția chimică, complicând identificarea sistemului stelar natal. „Compoziția izotopică a gazului degazat adaugă o piesă esențială în puzzle, dar imaginea completă este încă departe”, a spus Maggiolo.

Timpul pentru studierea cometei este limitat. În prezent, 3I/ATLAS se apropie de Jupiter, atingând cea mai mică distanță față de gigantul gazos pe 15 martie, la circa 54 de milioane de kilometri, mult mai aproape decât a ajuns de Pământ. Călătoria sa continuă spre orbitele exterioare: Saturn în iulie 2026, Uranus în aprilie 2027 și Neptun în martie 2028. Cei interesați pot urmări traiectoria cometei prin simularea „Eyes on the Solar System” realizată de NASA.