NASA dezvăluie comportamentul neobișnuit al cometei 3I/ATLAS: pulsează asemenea unei inimi

Cometă. Sursa Foto - Dreamstime

NASA a prezentat recent o serie de imagini detaliate ale cometei interstelare 3I/ATLAS, un obiect cosmic care a atras atenția astronomilor printr-un comportament neobișnuit: luminozitatea sa crește și scade într-un ritm constant, asemănător bătăilor unei inimi, informează Metro.

NASA publică imagini spectaculoase ale cometei interstelare 3I/ATLAS

Mai multe imagini cu misteriosul vizitator interstelar 3I/ATLAS au fost făcute publice, după ce obiectul cosmic a atras atenția astronomilor printr-un comportament neobișnuit. Considerată deja una dintre cele mai celebre roci spațiale observate vreodată, cometa a stârnit interes la nivel global după ce specialiștii au remarcat că pare să „pulseze”, un ritm comparat de un astrofizician de la Harvard cu o „bătaie de inimă”.

NASA și Agenția Spațială Europeană au difuzat recent noi imagini realizate înaintea apropierii cometei de Pământ, programată pentru 19 decembrie. Hubble a surprins 3I/ATLAS când aceasta se afla la circa 285 de milioane de kilometri distanță. În fotografie, cometa apare ca un punct alb intens, luminozitatea fiind generată de reflexia solară în norul de gaz și praf care formează coada.

Pe măsură ce se îndreaptă spre Soare, cometele încep să strălucească tot mai puternic, odată ce gheața se evaporă, proces surprins clar și de instrumentele ESA. Sonda europeană Juice, aflată la aproximativ 66 de milioane de mile de 3I/ATLAS, a captat, de asemenea, o imagine cu această cometă misterioasă. Fotografia arată o coada de plasmă, un flux de gaz ionizat, care se extinde spre partea superioară a cadrului.

Mai exact, cercetătorii cred că, în fundal, se distinge și o coadă de praf mult mai discretă, alcătuită din particule solide microscopice, vizibilă în colțul stâng-jos al imaginii. Pe măsură ce cometa se apropie de Terra, aceste observații devin esențiale pentru a înțelege mai bine compoziția și comportamentul acestui bloc înghețat venit din alt sistem stelar.

Cercetătorii au remarcat câteva aspecte neobișnuite legate de cometă

Săptămâna trecută, astrofizicianul Avi Loeb de la Universitatea Harvard a afirmat că jeturile expulzate de corpul cosmic par să urmeze un ritm de aproximativ 16,16 ore. Loeb a avansat ipoteza că această periodicitate ar putea semăna cu o „bătaie de inimă”, sugerând, cu precauția că există și explicații naturale plauzibile,  că ar putea fi vorba chiar de un tip de manevră intenționată, similară unei tehnologii extraterestre.

Specialistul în micrometeoriți și praf cosmic Matthew Genge de la Imperial College London îl contrazice. Cercetătorul a declarat pentru Metro că fenomenul de luminozitate variabilă este, de fapt, perfect normal pentru astfel de obiecte cerești.

„Da, strălucirea crește periodic, dar nu este nimic surprinzător în asta”, a explicat el. „Dacă cineva vrea să o interpreteze ca pe o bătaie de inimă extraterestră, atunci ar trebui să acceptăm că acei vizitatori ar fi incredibil de relaxați, ritmul e mult prea lent”, a punctat cercetătorul.

De unde vin „bătăile de inimă” ale cometei?

Cercetătorii cred că variațiile ritmice de luminozitate ar putea fi generate de o zonă extrem de volatilă de gheață aflată la suprafața cometei. Aceasta s-ar transforma în gaz chiar și la temperaturi scăzute, iar atunci când regiunea este orientată spre Soare, se încălzește și eliberează jeturi de praf și vapori.

Dr. Matt Genge explică faptul că nucleul, miezul solid al cometei, rămâne invizibil în spatele norului dens de gaz pe care îl generează. Chiar dacă zona cu gheață nu poate fi observată direct, ipoteza rămâne cea mai plauzibilă, întrucât multe alte comete au prezentat același tipar de strălucire intermitentă, comparată cu bătăile inimii.

Cu umor, dr. Genge a adăugat că ar fi cu adevărat surprins doar dacă obiectul cosmic ar începe să clipească ritmic și să emită sunete, „ca și cum s-ar pregăti să meargă cu spatele”.

„Tot comportamentul acesta confirmă natura ei. Arată ca o cometă, se manifestă ca o cometă... deci probabil exact asta este”, a conchis el.

Cometele interstelare, comparate cu niște „autobuze”

Deși 3I/ATLAS pare o cometă obișnuită, se estimează că are o vârstă de ordinul miliardelor de ani, depășind cu mult vechimea Soarelui. Oamenii de știință speră ca, într-o bună zi, să poată trimite o sondă care să colecteze mostre de pe o astfel de cometă interstelară, însă până acum au fost identificate doar trei.

Primul exemplu, Oumuamua, descoperit în 2017, părea la vremea aceea o raritate extremă. Două descoperiri similare au urmat în anii următori, sugerând că aceste obiecte din alte sisteme planetare sunt mult mai comune decât se credea.

Totuși, dr. Genge avertizează că aceste trei cazuri nu sunt suficiente pentru statistici solide. „Știm cu toții cum e cu autobuzele, uneori vin câte trei odată”, glumește el. Totuși, frecvența lor crescândă indică faptul că alte sisteme planetare ar putea ejecta mult mai multe roci spațiale decât presupuneau modelele actuale.

Cometa va trece cel mai aproape de Pământ pe 19 decembrie, la circa 270 de milioane de kilometri

Pe măsură ce cometele se îndepărtează de Soare, dincolo de orbita lui Jupiter, activitatea lor scade, iar luminozitatea se estompează. 3I/ATLAS este așteptată să ajungă în acea zonă în jurul datei de 16 martie anul viitor, perioadă în care va fi urmărită cu interes atât de comunitatea științifică, cât și de adepții teoriilor neconvenționale.

Dr. Avi Loeb a speculat că trecerea cometei pe lângă gigantul gazos ar putea „elibera dispozitive tehnologice, precum sateliți artificiali ai lui Jupiter”. Totuși, obiectul nu va rămâne prins pe orbită. Va continua traiectoria sa eliptică, părăsind din nou sistemul solar, la fel cum, probabil, a fost cândva aruncat din altă parte a galaxiei de o planetă masivă.

„Jupiter are o influență gravitațională considerabilă. Dacă o cometă se apropie prea mult, poate fi împinsă și aruncată în spațiul interstelar”, explică dr. Genge.

Cometa va trece cel mai aproape de Pământ pe 19 decembrie, la circa 270 de milioane de kilometri, adică de două ori distanța dintre Pământ și Soare. După ce își va continua drumul fără evenimente spectaculoase, „entuziasmul se va domoli”, spune dr. Genge.