Economie
Numerarul rămâne rege, dar vine revoluția banilor digitali. BCE a prezentat viitorul plăților
Sursa Foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Trecerea la moneda euro înseamnă mai multă prosperitate și securitate, a afirmat președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Șefa BCE a vizitata Bulgaria, unde a participat la conferința „În pragul zonei euro”, organizată de Banca Națională.
Referindu-se la experiența Franței de acum 23 de ani, Lagarde a explicat că, la început, tranziția a fost privită cu teamă. „Toți erau îngrijorați că prețurile vor crește în mod incorect când a fost înlocuit francul, și da, unele sectoare mici au încercat să profite. Dar a fost un efect limitat. Dacă Guvernul se asigură că prețurile sunt afișate atât în leva cât și în euro și regulile de conversie sunt urmate strict, atunci nu există motive să crească inflația pe termen lung”, a explicat președintele BCE, într-un interviu acordat postului Nova TV.
Lagarde: „Dubii există la început, dar beneficiile apar rapid”
Lagarde a subliniat că procesul de adoptare a monedei unice este adesea însoțit de neîncredere, dar efectele pozitive devin evidente după primul an. „Datorită funcțiilor mele, la Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană, ministrul de Finanțe în Franța, am văzut multe state care s-au alăturat zonei euro. La început sunt întotdeauna dubii, dar într-un an crește sprijinul, odată ce oamenii văd beneficiile”, a spus Lagarde.
Întrebată dacă Franța a fost afectată economic după înlocuirea francului cu euro, președintele BCE a respins ferm această idee: „Nu, deloc. Unele prețuri au crescut, cum ar fi la cafenele și la coafor, dar per ansamblu țara a devenit mai puternică din punct de vedere economic”.
Avantajele monedei euro: competitivitate, încredere și siguranță
Șefa BCE a explicat că beneficiile economice sunt multiple: eliminarea riscului valutar, creșterea încrederii investitorilor și o mai bună protecție financiară.
„Companiile vor factura și vor fi plătite în aceeași monedă, fără curs de schimb, fără instrumente de acoperire contra riscurilor. De asemenea, turiștii vor avea o încredere mai mare pentru a călători știind că se utilizează euro. Pe partea de securitate, aderarea la uniunea monetară face ca țara să facă parte dintr-un cadru stabil cu reguli comune. Nu există haos, toți urmează aceleași principii, care creează disciplină și încredere, ceea ce recunosc și agențiile de evaluare financiară”, a spus Christine Lagarde.
Conversia se va face la o rată fixă de 1,95583 leva pentru un euro, iar autoritățile au precizat că toate prețurile trebuie afișate clar, atât în moneda națională, cât și în euro.
„Numerarul nu va dispărea niciodată”
În cadrul aceleiași conferințe, președintele BCE a vorbit și despre proiectul euro digital, descriindu-l ca un pas firesc pentru adaptarea la obiceiurile financiare moderne.
„Numerarul nu va dispărea niciodată – aceasta este promisiunea noastră. Dar în condițiile în care oamenii plătesc din ce în ce mai mult cu telefonul sau cardul, avem nevoie de un format digital pentru banii băncii centrale. Nu este o înlocuire a bancnotelor, este numerar digital pentru secolul XXI”, a afirmat Lagarde.
Europa, o piață solidă cu potențial global
Christine Lagarde a subliniat că Uniunea Europeană are resurse și potențial pentru a deveni o forță globală, dacă va reuși să reducă barierele interne. „Europa are talente și capacitate de inovare, dar are nevoie de o piață de capital mai solidă și de reducerea barierelor pentru antreprenori. Dacă reușim asta, Europa poate deveni într-adevăr o forță globală”, a spus oficialul BCE.
„Cred în soliditatea Europei. Dacă ne concentrăm pe inovare și productivitate, nu doar că vom avea o poziție concurențială importantă, dar vom fi și lideri”, a conchis ea.
Christine Lagarde. Sursă foto: Facebook
România, tot mai departe de adoptarea monedei unice
Spre deosebire de alte state europene, România nu îndeplinește criteriile economice necesare pentru a adera la zona euro, iar autoritățile au abandonat în prezent acest obiectiv. Nici dacă ar exista voință politică, țara nu ar putea face pasul în următorii ani, întrucât nu respectă condițiile stabilite prin Tratatul de la Maastricht.
Teoretic, România putea deschide dosarul aderării în urmă cu un deceniu, când îndeplinea criteriile de convergență macroeconomică:
- Stabilitatea prețurilor, cu o inflație medie de cel mult 1,5 puncte procentuale peste rata din cele mai stabile trei state;Finanțe publice solide, fără depășirea pragului de deficit excesiv;
- Durabilitatea convergenței, printr-o rată a dobânzii pe termen lung apropiată de cea a statelor cu inflație scăzută;
- Stabilitatea cursului de schimb, menținut timp de cel puțin doi ani fără devalorizare.
România îndeplinea aceste cerințe în 2013–2014, dar nu a făcut pasul decisiv. Fereastra de oportunitate s-a închis rapid, mai ales din cauza dezechilibrelor apărute în perioada pandemiei (2020–2021) și a creșterii deficitului bugetar.
Guvernul a fost nevoit să adopte măsuri de austeritate, precum majorarea TVA-ului și reducerea cheltuielilor publice, care au afectat întreaga economie. În timp ce alte state din regiune și-au consolidat stabilitatea financiară, România a acumulat un deficit de peste 9,3% din PIB în 2024 și o datorie publică estimată la 59,4% în 2025, potrivit Comisiei Europene.
De ce România nu poate adopta euro în viitorul apropiat
Pentru a primi recomandarea pozitivă de aderare, este necesară o disciplină fiscală strictă și o stabilitate economică durabilă. Țările care au trecut la euro au demonstrat o convergență reală între economiile lor și media zonei euro.
România, însă, nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II), o condiție esențială pentru adoptarea monedei unice. În lipsa acestei etape, țara nu poate îndeplini cerințele de stabilitate.
Dezechilibrele bugetare, inflația ridicată și instabilitatea fiscală fac ca trecerea la euro să fie improbabilă până după 2030. Astfel, în timp ce alte state din regiune avansează către moneda unică, România rămâne în afara zonei euro, fără un calendar realist de aderare.
