Păr roșcat. Sursa foto. Pixabay
Din cuprinsul articolului
Numărul persoanelor cu păr roșcat pare să fie în creștere, un fenomen care atrage atenția cercetătorilor. Deși această trăsătură genetică a fost considerată mult timp rară, datele recente ale unui studiu sugerează o schimbare ciudată la nivel global, informează Express.
De ce apar tot mai mulți oameni cu părul roșcat? Specialiștii oferă răspunsuri
Noile cercetări arată că evoluția umană nu este nici pe departe un capitol încheiat. Dimpotrivă, analiza genetică indică schimbări vizibile chiar și în trăsături aparent banale, precum culoarea părului.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Harvard arată că populația globală ar putea înregistra o creștere a numărului de persoane cu păr roșcat, semn că anumite gene devin tot mai răspândite. Concluzia contrazice o ipoteză mai veche, potrivit căreia evoluția umană ar fi încetinit considerabil în ultimele milenii.
Analiza s-a bazat pe ADN-ul extras din peste 15.000 de rămășițe umane antice, oferind o imagine amplă asupra modului în care caracteristicile genetice au evoluat în timp. Rezultatele, publicate în revista Nature, sugerează că trăsăturile asociate părului roșu ar fi putut avea, la un moment dat, un avantaj în ceea ce privește adaptarea sau că ar fi fost transmise împreună cu alte caracteristici geneticie foarte importante.
Părul roșu. Sursa foto: Pixabay
Ce se spune mitologia despre cei cu părul roșcat
Dincolo de datele științifice, părul roșu a avut mereu o încărcătură simbolică aparte. De-a lungul istoriei, a fost atât subiect de ironii, cât și asociat cu energie, forță și vitalitate. În unele culturi, precum cea din Hawaii, persoanele cu această trăsătură erau considerate a avea origini divine, fiind legate de mitologia focului.
Pe plan biologic, particularitățile nu se opresc la culoare. Studiile arată că roșcatele pot avea o sensibilitate diferită la variațiile de temperatură, iar firul de păr este, în general, mai gros comparativ cu alte nuanțe. Deși sunt adesea remarcate prin aspectul lor distinctiv, roșcatele au, în medie, un număr mai redus de fire de păr, aproximativ 90.000, comparativ cu blondele, care ajung la circa 110.000, și brunetele, care pot avea până la 140.000. În schimb, organismul lor compensează printr-o capacitate mai eficientă de a sintetiza vitamina D într-un interval mai scurt decât în cazul altor tipuri de pigmentație.
Mai mult, femeile cu păr roșu ar manifesta un nivel mai ridicat al dorinței sexuale, o viață intimă mai activă și, în medie, un număr mai mare de parteneri, având contacte intime mai frecvente decât restul populației.
Totodată, prezența lor devine tot mai vizibilă și în industria publicității. Analizele arată că aproape o treime dintre reclamele TV difuzate în intervalele de maximă audiență includ cel puțin o persoană cu păr roșcat, semn al unui interes crescut pentru această trăsătură distinctă.
Personalități mândre de părul lor roșu
Ed Sheeran și-a caracterizat părul roșcat drept o adevărată „superputere”, sugerând că această trăsătură i-a oferit un avantaj în ascensiunea sa artistică. Într-un registru istoric, Elisabeta I, cunoscută pentru nuanța naturală a părului, a apelat la peruci roșcate la maturitate pentru a masca încărunțirea.
La rândul său, Prințul Harry și-a asumat cu umor identitatea vizuală, afirmând că „gena roșcată este una puternică”. În cultura pop, Karen Gillan, cunoscută din seria „Guardians of the Galaxy”, își exprima deschis mândria față de părul său natural și chiar dorința de a avea copii cu aceeași trăsătură distinctivă.
Pe plan științific, studiul actual a implicat colaborarea cu peste 250 de specialiști din domenii precum arheologia și antropologia, care au construit o bază de date extinsă folosind ADN colectat din peste 10.000 de situri funerare din Europa și Asia. Analiza a vizat milioane de variații genetice, permițând cercetătorilor să urmărească evoluția frecvenței anumitor gene de-a lungul timpului.
În total, au fost identificate 479 de gene ale căror modificări au depășit nivelul așteptat al variației întâmplătoare, ceea ce indică influența directă a selecției naturale. Cercetarea se concentrează pe perioada de după ultima mare eră glaciară, un moment de cotitură în istoria umanității, când comunitățile au trecut de la stilul de viață bazat pe vânătoare și cules la agricultură, punând astfel bazele primelor civilizații.
Roșcată. Sursa foto: Pixabay
Acest fenomen se extinde din cauza stilului de viață
Cercetătorii au sugerat că selecția naturală s-ar fi putut accelera în această perioadă „din cauza schimbării rapide a stilurilor de viață și a economiilor”. Alte trăsături favorizate de evoluție includ șoldurile mai înguste și grăsime corporală redusă.
Între timp, cele asociate cu calviția masculină și artrita reumatoidă sunt în scădere, a dezvăluit studiul. Susceptibilitatea la boala celiacă, care apare atunci când sistemul imunitar atacă intestinul subțire din cauza unei diete bogate în gluten, a crescut.
Autorul principal al lucrării, Ali Akbari, a declarat: „În loc să căutăm cicatricile pe care le lasă selecția naturală în genomurile actuale, putem acum să urmărim cum selecția a modelat biologia în timp real.”
Până acum, doar 21 de exemple de evoluție umană modernă fuseseră recunoscute pe scară largă. Acestea au inclus o mutație care le-a permis oamenilor care creșteau vite să continue să digere laptele până la vârsta adultă, în timp ce alte societăți, în special în Asia de Est, se confruntă cu rate ridicate de intoleranță la lactoză.
Cercetătorii intenționează acum să reproducă studiul în Asia de Est, Africa de Est și America Centrală și de Sud, în încercarea de a descoperi și alte variații genetice care ar putea ajuta la prevenirea bolilor și ar putea deschide calea către dezvoltarea de noi tratamente pentru terapia genică.
Conform Universității Harvard: „Lucrarea demonstrează puterea cercetării ADN-ului antic de a scoate la iveală adaptarea genetică umană și alte principii fundamentale ale biologiei evoluționare”.
