Oameni în vârstă. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, majoritatea dintre noi avem senzația că timpul „se comprimă” și că anii trec din ce în ce mai repede. Deși nu este vorba despre o modificare reală a timpului, oamenii de știință arată că această percepție este strâns legată de modul în care creierul procesează experiențele și amintirile de-a lungul vieții, potrivit psychologytoday.com.
Timpul pare să treacă tot mai repede odată cu anii. Ce spun oamenii de știință
Mulți adulți spun că, odată cu înaintarea în vârstă, senzația este că timpul curge tot mai repede. Dacă în copilărie verile păreau interminabile, la maturitate anii par să treacă mult mai rapid, iar sărbători precum Crăciunul revin parcă prea repede, spune medicul Marc Wittmann.
Această percepție a accelerării timpului pe măsură ce îmbătrânim este frecvent întâlnită și susținută de numeroase observații. Cercetări realizate în ultimele două decenii arată un tipar constant: oamenii tind să considere că ultimul deceniu din viața lor a trecut cu atât mai repede cu cât sunt mai în vârstă.
Dar percepția conform căreia timpul pare să se accelereze odată cu înaintarea în vârstă nu reflectă o modificare reală a trecerii timpului, ci este explicată prin felul în care funcționează memoria și modul în care este perceput timpul. Aceasta este concluzia la care a ajuns cercetătorul Marc Wittmann de la Institutul pentru Domenii de Frontieră ale Psihologiei și Sănătății Mintale.
De ce ni se pare că copilăria a fost mai lungă
Potrivit cercetătorului, percepția unui timp mai „întins” în copilărie este strâns legată de multitudinea experiențelor noi trăite la acea vârstă. Numeroase evenimente sunt experimentate pentru prima dată, sunt mai intense și se fixează mai ușor în memorie, ceea ce dă impresia unei perioade mai bogate și mai lungi. În plus, dezvoltarea accelerată a creierului în copilărie amplifică efectul noutății.
Timpul se scurge mai repede de la o vârstă. Sursa foto: Pixabay
În schimb, pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, numărul experiențelor noi scade, iar viața devine tot mai predictibilă. Activitățile zilnice sunt mai puțin marcante pentru memorie, ceea ce o face să fie tot mai săracă. În consecință, anii par să treacă mai repede deoarece și activitățile de zi cu zi sunt mai scăzute.
Medicul mai arată că, odată cu trecerea anilor, rutina ajunge să înlocuiască treptat experiențele noi, iar chiar și schimbări precum un nou loc de muncă sau călătoriile nu mai au aceeași intensitate ca în etapele timpurii ale vieții. În lipsa unor evenimente marcante frecvente, percepția subiectivă a timpului se accelerează pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Ce se schimbă după ce trecem de 30 de ani
Cercetările indică faptul că, după vârsta de 30 de ani, creierul înregistrează mai puțin eficient evenimentele de rutină. În același timp, amintirile puternice emoțional și semnificative rămân bine consolidate, uneori chiar mai bine decât la vârste mai tinere. Totuși, tocmai lipsa detaliilor din viața cotidiană contribuie la impresia că anii trec mai repede și sunt mai puțin „vizibili” în retrospectivă.
Wittmann atrage atenția că explicația bazată pe ideea „proporției vieții trăite”, conform căreia un an din copilărie cântărește mai mult decât unul din viața adultă, nu reușește să explice complet fenomenul percepției timpului.
Pentru a reduce senzația accelerării timpului, specialistul recomandă introducerea mai frecventă a experiențelor noi, activitate fizică regulată, interacțiuni sociale și stimularea intelectuală. Totuși, suprasolicitarea poate avea efect invers, făcând timpul să pară că trece și mai rapid. Ca suport suplimentar, sunt sugerate practicile de mindfulness și concentrarea asupra momentului prezent.
