Ce este stilul de viață analog. Trendul apărut ca reacție la inteligența artificială
- Bianca Ion
- 14 martie 2026, 07:52
Tinere. Sursă foto: FreepikPe măsură ce tehnologia devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, de la telefoane inteligente și asistenți virtuali până la programe capabile să scrie texte sau să creeze imagini, începe să apară și o reacție de respingere a acestei digitalizări excesive. Mulți oameni resimt oboseala provocată de fluxul constant de notificări, aplicații și conținut online, iar în acest context se conturează un nou mod de a trăi, inspirat din ritmul mai lent al trecutului. Potrivit unei analize relatate de CNN, acest fenomen este cunoscut sub numele de „stil de viață analog”.
Tendința nu se limitează la o simplă pauză de la telefon sau la câteva zile de detoxifiere digitală. În realitate, pentru tot mai mulți oameni reprezintă o schimbare mai profundă, care presupune revenirea la activități concrete și tangibile, realizate fără ajutorul tehnologiei avansate. În locul aplicațiilor, algoritmilor și inteligenței artificiale, adepții acestui stil de viață preferă obiectele fizice, activitățile manuale și relațiile directe cu cei din jur.
Această schimbare spre analog nu înseamnă neapărat respingerea completă a tehnologiei moderne, ci mai degrabă o încercare de a restabili echilibrul dintre lumea digitală și experiențele reale.
Ce este stilul de viață analog. Trendul apărut ca reacție la inteligența artificială
Popularitatea tot mai mare a stilului de viață analog se vede și în modul în care oamenii își petrec timpul liber. Activitățile offline, considerate până nu demult demodate sau specifice generațiilor mai în vârstă, revin în atenția publicului, iar interesul pentru ele crește constant.
Un exemplu clar vine din zona hobby-urilor creative. Compania Michaels, specializată în produse pentru artă și activități manuale, a observat o creștere spectaculoasă a interesului pentru ceea ce sunt numite „hobby-uri analogice”. Pe site-ul companiei, căutările pentru astfel de activități au crescut cu 136% în doar șase luni.
În paralel, vânzările de kituri de creativitate precum cărțile de colorat pentru adulți au urcat cu aproximativ 86% în 2025, iar estimările indică o creștere suplimentară de 30–40% până la finalul anului. Printre cele mai surprinzătoare exemple se numără kiturile de tricotat, considerate mult timp activități asociate mai ales cu generațiile mai în vârstă, dar care au cunoscut o creștere de interes de aproximativ 1.200% într-un singur an.
Stacey Shively, director comercial la Michaels, a explicat pentru CNN că firma intenționează să extindă spațiul dedicat materialelor pentru tricotat în magazinele sale, semn că fenomenul nu pare a fi doar o modă trecătoare. Potrivit acesteia, tot mai mulți oameni descoperă că activitățile manuale reprezintă o modalitate eficientă de relaxare și de reducere a stresului, mai ales după experiența pandemică a ultimilor ani.

Inteligența artificială devine tot mai prezentă în spitale și clinici. (sursă foto: DAS Health)
Stilul analog ca formă de echilibru mental
Pentru o parte dintre adepții acestui curent, alegerea unei vieți mai analogice este strâns legată de sănătatea mintală. Într-o perioadă în care ecranele ocupă o mare parte din timp, iar informația circulă într-un ritm amețitor, activitățile care implică concentrare și răbdare pot deveni o formă de echilibru.
Tricotatul, desenul, scrisul în jurnal sau cititul unei cărți tipărite sunt exemple de activități care permit minții să încetinească. În locul stimulilor permanenți oferiți de mediul digital, aceste ocupații creează un ritm diferit, în care atenția este direcționată către un singur lucru.
Mulți oameni descoperă că astfel de momente oferă o pauză reală de la presiunea online, unde fiecare notificare sau mesaj poate fragmenta concentrarea. Prin comparație, activitățile analogice sunt lente și repetitive, dar tocmai această caracteristică le face relaxante.
După pandemia de Covid-19, interesul pentru astfel de activități a crescut vizibil, iar pentru unii specialiști fenomenul indică o schimbare culturală mai amplă, în care oamenii caută să își recâștige controlul asupra timpului și atenției lor.
Povestea unei tinere care a ales viața analogică
Un exemplu interesant al acestui stil de viață este cel al lui Shaughnessy Barker, o tânără de 25 de ani din Penticton, Canada, care poate fi contactată aproape exclusiv prin telefonul fix. Deși a crescut într-o perioadă în care internetul devenea tot mai popular, ea spune că mediul online s-a schimbat radical și a devenit prea concentrat pe profit și algoritmi.
Pentru Barker, trecerea la o viață mai analogică nu a fost un proces dificil. Ea a crescut într-un mediu în care radio-ul, discurile de vinil sau casetele audio făceau parte din rutina zilnică, iar aceste obiceiuri au rămas importante și în prezent.
Colecționează casete, DVD-uri și VHS-uri, organizează seri creative fără tehnologie și preferă să își noteze planurile sau ideile pe hârtie. În locul unui smartphone modern, folosește adesea un telefon simplu atunci când iese din casă.
Totuși, chiar și ea recunoaște că este aproape imposibil să trăiești complet offline în lumea actuală. Activitatea magazinului ei vintage depinde de internet, iar uneori postează conținut pe TikTok despre stilul de viață analogic pe care încearcă să îl promoveze. Din acest motiv, se descrie ironic drept „un oximoron ambulant”, dorind să se desprindă de tehnologie, dar folosind-o pentru a transmite acest mesaj.
Nemulțumirea față de conținutul generat de AI
Un alt factor care contribuie la popularitatea stilului de viață analog este nemulțumirea față de cantitatea tot mai mare de conținut generat de inteligența artificială. Pentru mulți utilizatori ai internetului, fluxurile de informații online devin repetitive și lipsite de autenticitate.
Avriel Epps, cercetător în domeniul inteligenței artificiale și profesor la Universitatea din California, Riverside, spune că acest fenomen creează un sentiment de oboseală intelectuală. Atunci când algoritmii produc cantități mari de conținut asemănător, experiența online poate deveni previzibilă și mai puțin satisfăcătoare.
În acest context, revenirea la obiecte și experiențe analogice oferă o alternativă care pare mai autentică. Unii oameni preferă, de exemplu, să asculte muzică pe un iPod sau pe discuri de vinil în locul platformelor de streaming, în timp ce alții aleg fotografia pe film în locul imaginilor digitale realizate cu telefonul.
Chiar și obiecte simple, precum un ceas deșteptător clasic sau un aparat radio, pot oferi sentimentul unei relații mai directe cu lumea reală, fără intermedierea constantă a tehnologiei.
Redescoperirea unui ritm de viață mai lent
Experiența unei perioade fără ecrane poate avea efecte surprinzătoare asupra modului în care oamenii își percep timpul. În cadrul unui experiment personal relatat în reportaj, autoarea a descoperit că diminețile fără telefon sau laptop pot fi mai simple decât ar fi crezut. S-a trezit natural, a scris în jurnal, a citit și a reușit să se pregătească mai rapid decât de obicei. Fără tentația de a verifica constant notificările sau mesajele, timpul părea să curgă într-un mod diferit.
Pe parcursul acestor zile, a observat mai mulți oameni care nu priveau permanent ecranele și a redescoperit detalii ale orașului pe care, în mod normal, le-ar fi ignorat. Un moment special a fost participarea la un cerc de tricotat organizat într-o bibliotecă din Brooklyn, unde persoane de vârste diferite schimbau idei și experiențe fără a folosi tehnologia.
Participanții au descris tricotatul ca pe o activitate care menține mâinile ocupate și telefonul departe, oferind în același timp o formă de relaxare. Pentru autoare, această pauză analogică a însemnat și o redescoperire a satisfacției de a finaliza lucruri simple: a terminat o carte, a trimis o carte poștală și a simțit că a câștigat timp pentru activități dincolo de muncă și ecrane.
În final, pentru mulți oameni din generațiile tinere, stilul de viață analog nu reprezintă o întoarcere completă la trecut, ci mai degrabă o încercare de a trăi mai conștient într-o lume dominată de tehnologie. Uneori, paradoxal, chiar și rețelele sociale contribuie la răspândirea acestui curent, demonstrând că dorința de a încetini ritmul vieții poate deveni, la rândul ei, un trend al epocii digitale.