Doina Gradea. sursa: EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Am petrecut peste trei decenii în televiziune. Am prins perioada în care o știre difuzată la ora 19.00 putea schimba agenda publică pentru zile întregi. Am văzut cum televiziunea construia vedete, cum se lansau campanii, cum se câștigau și se pierdeau alegeri. În acei ani, dacă voiai să ajungi la public, aveai nevoie de televiziune. Nu exista alternativă.
Astăzi, realitatea este complet diferită.
Nu pentru că televiziunea a dispărut, dimpotrivă. Ci pentru că și-a pierdut monopolul asupra atenției. Puterea nu mai stă exclusiv în studiourile de televiziune, în redacții sau în birourile directorilor de programe. Ea s-a mutat, treptat, dar decisiv, în telefoanele mobile.
Televiziunea și lupta cu rețelele sociale
Ca om care a trăit această industrie din interior, cred că asistăm la una dintre cele mai importante schimbări de putere din ultimii 30 de ani. O revoluție care nu s-a făcut prin legi, alegeri sau decizii politice, ci prin tehnologie și prin schimbarea comportamentului publicului.
Pe scurt, puterea s-a mutat de la televiziuni către rețelele sociale și către o categorie profesională care nici măcar nu exista acum 15 ani: influencerii. Iar atenția a devenit moneda supremă. În televiziune am învățat foarte repede că cea mai importantă resursă nu sunt camerele de filmat, studiourile sau tehnologia, este atenția publicului.
În urmă cu două decenii, această atenție era relativ ușor de concentrat. Existau câteva televiziuni importante, câteva ziare și câteva radiouri relevante. Astăzi, lupta pentru atenție este aproape imposibilă.O zi are tot 24 de ore, dar oferta de conținut este practic infinită. Publicul trece într-un minut de la un videoclip pe TikTok la un podcast pe YouTube, apoi la Netflix, Facebook, Instagram sau un site de știri.
Milioane de agende individuale
În acest nou ecosistem, televiziunile nu se mai luptă doar între ele. Se luptă cu fiecare telefon mobil conectat la internet. Iar aici s-a produs marea schimbare. Cine reușește să capteze atenția câștigă influență. Cine câștigă influență atrage publicitate, bani și putere. Exact ceea ce făceau odinioară marile televiziuni.
Algoritmul a devenit noul director de programe Ani de zile, directorii de programe stabileau ce vede publicul. Redactorii-șefi și producătorii decideau ce subiecte intră în jurnal și care este agenda zilei. Astăzi, o mare parte din această putere este exercitată de algoritmi.
Ei decid ce apare pe ecranul fiecărui utilizator, ce conținut devine viral și ce este ignorat. Pentru prima dată în istorie, fiecare persoană primește propriul jurnal de știri, construit în funcție de interesele și comportamentul său online.
Nu mai există o singură agendă publică. Există milioane de agende individuale.
Această fragmentare schimbă profund felul în care funcționează societatea și politica. Alegerile din ultimii ani au demonstrat că influența online poate genera surprize pe care televiziunea clasică nu le mai poate anticipa singură.
O profesie care nu exista
În acest nou ecosistem digital s-a născut o profesie care până nu demult nici măcar nu exista: influencerul. Pentru mulți, termenul este asociat cu fotografii exotice și promovări comerciale. În realitate, influencerul reprezintă una dintre cele mai importante transformări produse în industria media.
El este un creator de conținut care reușește să construiască o comunitate suficient de mare și suficient de fidelă încât să influențeze opinii, comportamente și decizii de cumpărare.
Cu alte cuvinte, face astăzi ceea ce făceau televiziunile în urmă cu douăzeci de ani: transformă atenția publicului în valoare economică și influență.
Mitul succesului obținut peste noapte
Aud deseori afirmația că influencerii „nu fac nimic” și câștigă bani foarte ușor. Realitatea este cu totul alta. În spatele unui creator de conținut de succes există muncă permanentă: filmare, montaj, fotografie, redactare, analiză de date, relația cu publicul, negocierea contractelor și adaptarea continuă la schimbările de algoritm. Mulți dintre cei aflați astăzi în topul audiențelor funcționează deja ca adevărate companii media. Diferența este că în locul unei redacții de sute de oameni există echipe mici și extrem de eficiente.
Nici logistica nu este deloc neglijabilă. Camere profesionale, microfoane performante, lumini, softuri de editare, studiouri, internet de mare viteză, consultanți, manageri, avocați și contabili. Pentru mulți influenceri importanți, costurile lunare sunt comparabile cu cele ale unei mici redacții.
Publicitatea urmează publicul
Modelul economic este simplu: atenția este monetizată. Veniturile provin din campanii de promovare, contracte de imagine, venituri generate de platforme, evenimente, abonamente plătite, produse proprii și afaceri dezvoltate în jurul brandului personal.
Companiile nu mai cumpără doar audiență, ci acces la comunități foarte bine definite. Pot identifica aproape milimetric publicul pe care doresc să îl atingă și aleg influencerii în funcție de credibilitate, grad de interacțiune și profilul urmăritorilor.
În final, nu numărul de urmăritori contează cel mai mult, ci încrederea pe care aceștia o acordă creatorului de conținut.
Politica a înțeles schimbarea
Poate nimeni nu a înțeles mai repede această mutare de putere decât politicienii.
Multă vreme, apariția la televizor era esențială. Astăzi, un politician poate comunica direct cu milioane de oameni prin TikTok, Facebook, Instagram, YouTube, LinkedIn sau podcasturi.
Primii care au exploatat puternic mediul digital au fost cei de la USR. AUR a dus ulterior comunicarea online la un alt nivel. Între timp, și partidele tradiționale, PSD și PNL, au înțeles că nu mai pot ignora această realitate.
Problema mare este că, odată cu oportunitățile, au apărut și riscurile: conturi false, boți, manipulare algoritmică și campanii coordonate de influenceri, manipulare gravă a opiniei publice. Este una dintre marile provocări democratice ale următorului deceniu.
Televiziunea nu moare
În ciuda tuturor acestor transformări, eu cred ca televiziunea nu dispare prea curand. Ea rămâne relevantă pentru știri, sport, evenimente majore și momente de interes național. Dar nu mai este singura sursă de influență.
Mai mult, televiziunea însăși s-a mutat online. Emisiunile sunt urmărite pe YouTube, secvențele importante circulă pe TikTok, iar interviurile sunt distribuite pe Facebook și Instagram.
Viitorul nu aparține nici televiziunii, nici internetului luate separat. Va aparține celor care reușesc să combine credibilitatea televiziunii cu viteza, flexibilitatea și interactivitatea mediului digital.
Noua elită a influenței
Privind în urmă, cred că mulți dintre noi am subestimat viteza acestei transformări. Am crezut că televiziunea va rămâne pentru totdeauna centrul universului media. Realitatea ne-a demonstrat contrariul. Astăzi, influența nu mai este concentrată în mâinile câtorva patroni de presă, directori de televiziune sau vedete consacrate. Ea este distribuită între platforme digitale, algoritmi, podcasturi, comunități online și creatori de conținut.
Unii dintre acești noi lideri de opinie vor dispărea repede. Alții vor construi adevărate imperii media.
Dar un lucru este cert: fenomenul este ireversibil. Pentru prima dată în istoria comunicării, un om cu idei bune, disciplină, talent și tehnologia potrivită poate construi o audiență comparabilă cu cea a unei instituții media tradiționale. Puterea nu a dispărut. Pur și simplu și-a schimbat adresa.
Iar mutarea ei din studiourile televiziunilor în universul digital reprezintă una dintre cele mai spectaculoase transformări ale societății moderne
Recomandările noastre
