Cum ajung algoritmii să ne confirme propriile convingeri. Dan Andronic: „Nu te interesează un alt punct de vedere”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Bogdan Comaroni susține că algoritmii rețelelor sociale au schimbat radical modul în care oamenii primesc informații și participă la dezbaterea publică, iar mecanismul de funcționare al platformelor favorizează conținutul capabil să mențină utilizatorii conectați și să genereze reacții puternice. Declarațiile au fost făcute în podcastul „Contrapunct”, moderat de Dan Andronic, alături de Octavian Hoandră.

Dan Andronic: Interesul lor, până la urmă, este să genereze cât mai multă emoție

Subiectul a fost deschis de Dan Andronic, care a întrebat dacă algoritmii rețelelor sociale nu contribuie direct la împingerea discursului public spre radicalizare.

„Nu crezi că și modul în care algoritmii rețelelor sociale, care au devenit a doua, prima viață de fapt, a oricărui om care cică se informează, împing tipul ăsta de discurs radical? Fie pe o parte, fie pe alta”, a întrebat Andronic.

Jurnalistul a explicat de ce consideră că platformele au un interes în promovarea mesajelor care generează emoție. „Interesul lor, până la urmă, este să genereze cât mai multă emoție, să genereze cât mai mult angajament, care se face pe bază de emoție”, a spus acesta. „Tot timpul promovează mesajele de tip radical sau teoriile de tip conspiraționist și așa mai departe”, a adăugat Dan Andronic.

În opinia sa, una dintre consecințe este dispariția unei dezbateri în care oamenii încearcă să înțeleagă argumentele celeilalte părți.

„Noi nu mai avem o dezbatere care să presupună înțelegere”, a spus Dan Andronic.

Cum ajung algoritmii să ne confirme propriile convingeri

Dan Andronic a continuat spunând că utilizatorii tind să caute mai degrabă confirmări decât opinii contradictorii.

„Nu te interesează un alt punct de vedere, ci te interesează o confirmare a propriului punct de vedere”, a afirmat jurnalistul.

Bogdan Comaroni a preluat apoi explicația și a spus că modelul economic al platformelor presupune menținerea utilizatorului cât mai mult timp în interiorul rețelei.

„Rețelele sociale, în primul și în primul rând, au tot interesul să te țină legat acolo. Cât mai mult timp să zaci acolo”, a spus Comaroni. El a explicat că o conversație în care toată lumea este de acord nu produce același nivel de interacțiune. „Nu poți să te ții legat dacă eu spun ceva, tu ești de acord cu mine și nu mai avem ce vorbi”, a afirmat acesta.

Comaroni a susținut că personalizarea conținutului este una dintre cheile acestui mecanism.

„Acești algoritmi sunt personalizați pentru fiecare în parte”, a spus el.

Dan Andronic și Bogdan Comaroni. Sursă foto: captură video

Comaroni: Utilizatorul este alimentat cu ceea ce îl interesează deja

Bogdan Comaroni a afirmat că, pe măsură ce platformele acumulează informații despre un utilizator, conținutul care îi este prezentat devine tot mai apropiat de preocupările și convingerile deja manifestate.

„Dacă tu, din discuțiile pe care le aveai, erai spre teoria conspirației, erai bombardat cu teoria conspirației”, a spus acesta. El a descris un mecanism prin care utilizatorul ajunge să întâlnească persoane și informații care îi confirmă aceeași perspectivă. „Îți veneau utilizatori, după aia rețeaua se dezvolta, că îți cereau prietenia și se dezvoltau pe treaba: «Vedeți, mă, că așa e»”, a afirmat Comaroni.

În opinia acestuia, datele despre interesele utilizatorilor au și o valoare comercială.

„Era acea marfă la vânzare pentru companiile care să descarce în tine după aceea reclamă, despre ce ai vorbit, ce ziceai”, a spus el.

„Chiar tu erai marfa care era în vânzare”

Bogdan Comaroni a continuat și a spus că gratuitatea aparentă a platformelor ascunde valoarea informațiilor oferite de utilizatori.

„Toată lumea își zicea: Uite, bă, ce bine că aici mă simt bine, e gratis, e gratis și eu mă simt bine și discut». Nu era gratis, pentru că chiar tu erai marfa care era în vânzare”, a afirmat acesta.

În opinia lui, există însă și o a doua miză, dincolo de publicitate: influențarea direcției în care se dezvoltă conversațiile.

„A doua parte și la fel de importantă era obținerea controlului, adică direcționarea gândurilor, intereselor și chiar a discuțiilor în acele grupuri”, a spus Comaroni.

„Trebuia să împart în tabere și să-i fac să se certe”

Comaroni a ajuns apoi la ideea centrală a analizei sale: polarizarea menține utilizatorii activi și implicați.

„Ca să te țin din nou concentrat, trebuia să împart în tabere și să-i fac pe ăștia să se certe”, a declarat acesta. „Să fie în discuții și în relații și cu tot într-o ceartă continuă care să se extindă.”

Comaroni a susținut că potențialul rețelelor sociale de a mobiliza sau demobiliza grupuri a devenit evident inclusiv în momente politice sau sociale importante.

„Români care ies în stradă de pe Facebook sau care nu ies în stradă de pe Facebook sau din alte zone. Deci oportunitatea de manipulare a fost imensă”, a afirmat acesta.

Analiza din „Contrapunct” a prezentat astfel rețelele sociale ca pe un sistem în care interesul comercial pentru atenția utilizatorilor poate favoriza conținutul conflictual și formarea unor comunități închise în propriile convingeri.