Cum ajung datele personale ale românilor la rețelele de escroci. Reclamele false ascund un mecanism complex de fraudă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Reclamele care promit câștiguri rapide, tratamente miraculoase sau produse naturiste la prețuri promoționale ascund, în unele cazuri, mecanisme complexe de colectare a datelor personale. O investigație jurnalistică realizată de Snoop.ro arată cum utilizatorii români sunt atrași pe site-uri înșelătoare, unde li se solicită numele, numărul de telefon, adresa și, uneori, datele necesare pentru efectuarea plăților, potrivit Disinfo.md.

Potrivit investigației, unele dintre aceste operațiuni sunt asociate cu rețele de publicitate online și companii care au legături cu Rusia. Site-urile folosesc imagini și declarații false atribuite unor personalități publice pentru a câștiga încrederea vizitatorilor și pentru a-i determina să își divulge datele.

Rusia. Sursa foto: AI

Infractorii cibernetici folosesc imaginea unor politicieni români

Printre metodele utilizate de rețelele de escrocherii se numără promovarea unor produse sau oportunități de investiții prin intermediul unor mesaje care par să beneficieze de susținerea unor persoane cunoscute.

În unele reclame apar Călin Georgescu, Klaus Iohannis sau Ilie Bolojan, prezentați în mod fals drept susținători ai unor metode de îmbogățire rapidă. Mesajele sunt adaptate în funcție de persoana a cărei imagine este folosită, astfel încât să pară mai credibile pentru publicul vizat.

Investigația arată că aceste campanii urmăresc nu doar vânzarea unor produse inexistente sau ineficiente, ci și obținerea unor informații despre utilizatori. Datele colectate pot fi folosite ulterior pentru contactarea victimelor, promovarea altor oferte sau derularea unor noi tentative de fraudă.

Site-urile înșelătoare redirecționează utilizatorii prin mai multe pagini

Accesarea unei reclame frauduloase poate declanșa un mecanism de navigare dificil de controlat. Potrivit investigației, unele pagini deschid automat mai multe sesiuni de navigare în browser și redirecționează utilizatorii către o rețea de site-uri false.

Prin această metodă, revenirea la pagina inițială devine dificilă, iar vizitatorul poate ajunge succesiv pe mai multe platforme care promovează produse, investiții sau oferte aparent avantajoase.

Site-urile folosesc și instrumente de urmărire a activității online. Acestea pot furniza informații despre comportamentul vizitatorilor, paginile accesate și modul în care aceștia interacționează cu reclamele. Datele pot contribui la conturarea unui profil al utilizatorului și la adaptarea mesajelor publicitare.

Tombolele și promoțiile reprezintă o altă metodă de colectare a datelor

Unele platforme nu promovează direct produse sau investiții, ci îi atrag pe vizitatori cu tombole, cadouri și oferte promoționale.

Pentru a participa, utilizatorii sunt invitați să completeze formulare cu date personale. În funcție de platformă, acestea pot solicita numele, numărul de telefon, adresa de domiciliu sau alte informații de contact.

În spatele acestor campanii se poate afla o strategie de colectare a unor baze de date cu potențiali clienți. Persoanele care își lasă datele pot fi contactate ulterior cu alte oferte, inclusiv cu propuneri de investiții sau produse promovate prin metode înșelătoare.

O campanie cu un medic fals a generat aproape 30.000 de dolari

Investigația prezintă și cazul unei campanii de promovare a unui „medicament minune”, care a folosit imaginea medicului Irinel Popescu, generată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Datele analizate indică faptul că reclama a avut peste 445.000 de afișări și aproape 1.900 de accesări ale paginilor de vânzare. Dintre persoanele care au ajuns pe aceste pagini, 843 și-ar fi transmis datele personale și ar fi efectuat plăți.

Campania ar fi generat încasări de aproape 30.000 de dolari. Informațiile arată amploarea pe care o pot căpăta astfel de operațiuni atunci când folosesc imaginea unor persoane cunoscute și promit soluții rapide pentru probleme de sănătate.

Folosirea inteligenței artificiale permite crearea unor imagini și materiale video care pot părea autentice. În acest fel, victimele pot fi convinse că produsul promovat beneficiază de susținerea unui medic sau a unei personalități publice, deși această asociere este falsă.

Companiile RocketProfit și AdNow apar în investigație

Potrivit materialului jurnalistic, operațiunile analizate sunt asociate cu companii precum RocketProfit și AdNow. Acestea apar în ecosistemul de publicitate online folosit pentru promovarea unor campanii care direcționează utilizatorii către site-uri frauduloase.

Investigația atrage atenția asupra riscurilor pe care le reprezintă aceste rețele pentru securitatea datelor personale și pentru siguranța utilizatorilor de internet.

AdNow, legături cu mediul politic din Rusia

AdNow este prezentată în investigație drept o companie rusească asociată cu partidul de guvernare Rusia Unită, cunoscut în limba rusă sub denumirea „Edinaya Rossia”.

Potrivit informațiilor analizate de jurnaliști, firma ar fi fost implicată în promovarea unor teorii conspiraționiste despre vaccinare în Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul unor influenceri. Compania ar avea, de asemenea, legături controversate cu politicieni din Rusia.

Aceste conexiuni ridică întrebări cu privire la modul în care rețelele de publicitate pot fi folosite pentru a răspândi dezinformare, a atrage utilizatori către site-uri înșelătoare și a colecta date personale.

Reclamele frauduloase pot reprezenta un risc pentru securitatea datelor

Investigația arată că escrocheriile online nu se limitează la pierderile financiare provocate victimelor. Informațiile furnizate de utilizatori pot deveni o resursă importantă pentru rețelele care desfășoară campanii de publicitate agresivă sau frauduloasă.

Datele personale obținute prin formulare, tombole și pagini de vânzare pot fi folosite pentru contactarea repetată a victimelor și pentru promovarea unor noi oferte înșelătoare. În același timp, utilizarea imaginilor generate cu inteligență artificială și a declarațiilor atribuite în mod fals unor persoane publice face mai dificilă identificarea escrocheriilor.