Rețelele sociale, sub noi reguli în UE. Ce restricții sunt pregătite pentru copii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Uniunea Europeană pregătește un set de reguli care ar putea schimba radical modul în care copiii și adolescenții folosesc rețelele sociale. Propunerea vizează limitarea accesului pentru minorii sub 15 ani, introducerea unor conturi speciale pentru adolescenți și obligații suplimentare pentru marile companii de tehnologie relatează BBC.

Potrivit planului prezentat la nivel european, copiii cu vârsta sub 13 ani nu ar mai avea voie să acceseze platformele de social media, în timp ce adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani ar putea utiliza aceste servicii doar în condiții stricte. Pentru această categorie de vârstă ar urma să fie introduse așa-numitele „mini-conturi”, create prin intermediul contului unui părinte sau tutore. Accesul ar fi limitat la o oră pe zi.

Comisia Europeană susține că noile reguli sunt necesare pentru protejarea copiilor în mediul digital și pentru reducerea riscurilor asociate expunerii timpurii la rețele sociale.

Companiile de tehnologie ar putea risca amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală

Noile obligații nu i-ar viza doar pe utilizatori și pe părinți, ci și pe operatorii platformelor. Companiile ar trebui să demonstreze că serviciile lor sunt concepute încă de la început cu măsuri de siguranță pentru copii. În caz contrar, acestea ar putea primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că obiectivul este ca părinții să recapete un rol central în controlul accesului copiilor la mediul online. Ea a declarat că măsura îi va „pune din nou pe părinți la cârmă”. Potrivit acesteia, viitorul EU Kids Act ar urma să le ofere părinților „instrumentele necesare pentru a-și ajuta copiii să navigheze într-o lume mai sigură”.

Regulile nu s-ar aplica doar platformelor precum TikTok, Instagram și Snapchat. În aceeași categorie ar putea intra YouTube, alte servicii de distribuire video, chatboturile bazate pe inteligență artificială și jocurile online.

„Prea mulți copii sunt expuși prea devreme unei lumi online pe care nu sunt pregătiți să o gestioneze – un mediu în care hărțuirea te poate urmări până acasă și în care fiecare greșeală poate rămâne înregistrată pentru totdeauna”, a declarat von der Leyen.

Conturi proprii pe rețelele sociale abia de la 15 ani

În forma prezentată în acest moment, propunerea prevede că doar persoanele care au împlinit 15 ani și-ar putea crea propriile conturi de social media. Ursula von der Leyen a avertizat însă că stabilirea unei vârste minime nu ar elimina responsabilitatea companiilor pentru ceea ce se întâmplă pe platformele lor.

„Stabilirea unei limite de vârstă nu înseamnă că firmele de tehnologie sunt scutite de responsabilitatea pentru conținutul de pe platforme”, a declarat ea în Parlamentul European.

Dacă legislația va fi adoptată, companiile ar trebui să prezinte și planuri detaliate privind protecția minorilor.

„Pentru fiecare persoană cu vârsta sub 18 ani, platformele trebuie să respecte principiul siguranței prin proiectare: fără funcții toxice sau care creează dependență, fără capcane și așa mai departe”, a spus președinta Comisiei Europene.

Unele state membre au început deja să pregătească propriile restricții pentru accesul minorilor la rețelele sociale. Franța și Spania se numără printre țările care au anunțat astfel de inițiative. Dacă regulamentul european va fi adoptat, el ar urma să aibă prioritate în fața legislațiilor naționale, iar statele membre nu ar putea decide individual să nu îl aplice. Comisia ar fi avertizat inclusiv că unele state ar putea fi nevoite să renunțe la anumite legi naționale adoptate înainte de intrarea în vigoare a EU Kids Act.

Ursula von der Leyen. Sursă foto: X

Propunerea trebuie să treacă de statele membre și de Parlamentul European

Planul nu este încă definitiv. Pentru a deveni aplicabil, acesta trebuie convenit de statele membre și aprobat de Parlamentul European.

Una dintre principalele probleme care se conturează deja privește modul în care noile reguli vor putea fi aplicate în practică. Dezbaterile ar putea deveni complicate, mai ales în condițiile în care unele state ar putea încerca să introducă restricții și mai dure, în timp ce altele ar putea solicita relaxarea anumitor prevederi. Experiența Franței arată cât de dificilă poate fi adoptarea unor astfel de măsuri.

Guvernul președintelui Emmanuel Macron pregătise o lege care urmărea interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Luna trecută, însă, cea mai înaltă instanță a țării a blocat măsura, considerând că aceasta încalcă libertatea de exprimare.

Miniștrii francezi au modificat ulterior forma inițială a proiectului.

Verificarea vârstei ridică probleme legate de viața privată

Criticii interdicțiilor privind accesul copiilor la rețelele sociale atrag atenția și asupra riscurilor pentru protecția datelor personale. Una dintre temeri este că adolescenții ar putea fi obligați să furnizeze date personale pentru a demonstra că au vârsta necesară pentru a utiliza o anumită platformă.

Comisia Europeană susține însă că verificarea s-ar putea face prin aplicația europeană deja existentă pentru verificarea vârstei, fără colectarea sau transmiterea datelor personale. Companiile de tehnologie urmează să își prezinte la rândul lor pozițiile pe măsură ce proiectul va fi dezbătut.

Ursula von der Leyen vorbise anterior despre necesitatea unei „amânări” a accesului copiilor la rețelele sociale și afirma în luna mai că „discuția privind stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale nu mai poate fi ignorată”.

Propunerea a fost prezentată oficial joi, după ce fusese menționată și în discursul anual susținut de șefa Comisiei Europene cu o zi înainte.

Facebook și Instagram, vizate anterior de criticile Comisiei

Presiunile asupra marilor platforme online au crescut în ultimele luni. În iulie, Uniunea Europeană a cerut Meta să modifice anumite elemente ale Facebook și Instagram considerate susceptibile să creeze dependență, sub amenințarea unor sancțiuni financiare importante.

În concluziile preliminare, Comisia Europeană a indicat funcții precum derularea infinită, redarea automată a clipurilor și recomandările personalizate, considerând că acestea pot favoriza „utilizarea compulsivă”, în special în cazul copiilor și adolescenților. Meta a contestat concluziile. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru BBC că acestea „nu iau în considerare în mod corect măsurile importante pe care le-am luat pentru a-i proteja pe adolescenți”.

Separat, compania a acceptat în august un acord în valoare de 18 miliarde de dolari cu state și teritorii din SUA, pentru soluționarea acuzațiilor potrivit cărora Facebook și Instagram ar fi provocat prejudicii copiilor.

Meta nu și-a recunoscut vina în cadrul înțelegerii.

Comisia invocă sprijinul public pentru măsuri mai stricte

Executivul european susține că propunerea actuală pornește și de la concluziile grupului special pentru siguranța copiilor în mediul online. Acesta a recomandat reglementări adaptate vârstei, cu măsuri diferite pentru fiecare categorie de copii și adolescenți.

Comisia citează și un sondaj european potrivit căruia 92% dintre respondenți consideră că întărirea protecției copiilor în mediul online ar trebui să fie o prioritate importantă pentru autorități. Ursula von der Leyen a spus și că Bruxelles-ul a analizat modelul Australiei atunci când a elaborat propunerea.

Australia a interzis anul trecut accesul la rețele sociale pentru persoanele cu vârsta sub 16 ani, însă aplicarea măsurii a întâmpinat dificultăți. Ministrul australian al Comunicațiilor, Anika Wells, a recunoscut la începutul acestei luni că nicio companie de tehnologie nu fusese amendată până atunci, deși cercetările indicau că numeroși copii sub 16 ani continuau să folosească platformele.

Și Regatul Unit pregătește o măsură similară. O interdicție destinată persoanelor sub 16 ani ar urma să intre în vigoare în primăvara anului viitor.