Când a fost România democrație? Dan Andronic readuce în discuție istoria regimurilor politice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dan Andronic a pus, în emisiunea „Contrapunct”, o întrebare legată de istoria politică a României: când a existat, de fapt, o perioadă care poate fi considerată democratică? Discuția a pornit de la actuala criză politică, dar a ajuns rapid la perioadele de după 1859 și la experiența interbelică.

Dan Andronic a susținut că România nu are o tradiție democratică solidă și a indicat perioada interbelică drept unul dintre puținele momente în care se poate vorbi despre o viață democratică. „Noi nu avem tradiție pe așa ceva”, a afirmat jurnalistul, rememorând apoi succesiunea regimurilor politice care au urmat.

Afirmația trebuie însă privită în contextul istoric al evoluției instituțiilor românești.

România 1866-1918: un regim constituțional, dar cu vot restrâns

Constituția din 1866 a introdus principii liberale importante, precum libertatea presei, libertatea întrunirilor și egalitatea în fața legii. Totuși, sistemul electoral era departe de sufragiul universal. Drepturile politice erau condiționate, iar sistemul electoral favoriza categoriile cu avere.

Prin urmare, perioada de la Carol I până la Primul Război Mondial este descrisă mai degrabă ca o monarhie constituțională cu elemente liberale, decât ca o democrație în sensul actual.

Perioada interbelică, experimentul democratic

După Primul Război Mondial, sistemul politic s-a schimbat semnificativ. Constituția din 1923 a consacrat principiile suveranității naționale, separației puterilor și drepturilor și libertăților cetățenești, iar votul masculin a fost extins la nivel universal.

Istoricul Keith Hitchins descrie anii 1919-1940 drept o perioadă în care principala confruntare politică din România a fost între democrație și autoritarism, iar alegerile din 1928 au reprezentat un moment important pentru experimentul parlamentar.

Această perioadă nu a fost însă o democrație fără probleme. Sistemul electoral și relația dintre guvern, Parlament și monarh aveau limite, iar practica politică era marcată de instabilitate și de intervenția puterii executive.

România și ruptura din 1938

Punctul de cotitură a venit în februarie 1938, când Carol al II-lea a instaurat un regim autoritar. Noua Constituție a redus rolul Parlamentului și a extins prerogativele regelui. Documentul a abrogat Constituția din 1923 și a devenit baza juridică a dictaturii regale.

După 1947, România a intrat în perioada regimului comunist, până la Revoluția din decembrie 1989.

În prezent, Constituția României definește explicit statul ca fiind „democratic”, bazat pe pluralism politic, separația puterilor și alegeri libere, periodice și corecte.