România, în căutarea unor noi piețe. Președintele CCIR a explicat unde își pot găsi firmele românești noi parteneri comerciali

România, în căutarea unor noi piețe. Președintele CCIR a explicat unde își pot găsi firmele românești noi parteneri comercialiImporturi-exporturi. Sursa foto: Pixabay

România are nevoie de o diplomație economică mai activă, care să sprijine companiile românești pe piețele externe și să contribuie la atragerea de investiții, susține Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Invitat în podcastul „Picătura de business”, moderat de jurnalistul Radu Preda, acesta a vorbit despre exporturi, atașații comerciali, piețele din Asia și zona Golfului, dar și despre evoluția capitalului românesc.

România are nevoie de atașați comerciali mai eficienți

Mihai Daraban consideră că reprezentarea economică a României în străinătate trebuie să urmărească mai clar interesele companiilor românești.

„Pentru diplomația economică de afară. Pentru a crea un corp de atașați comerciali, pe modelul Austriei, repet, roata și apa caldă sunt inventate”, a afirmat președintele CCIR.

Acesta a explicat că România nu ar avea nevoie de reprezentanți în fiecare țară, ci de o strategie care să concentreze resursele în piețele considerate importante pentru economia românească.

Asia și zona Golfului, printre piețele vizate

Printre piețele menționate de Mihai Daraban s-au numărat Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, China, India și statele din zona Golfului.

„Ne luăm niște ținte în Asia, pe zona Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, China, poate India în Sudasia, Asia de Sud. Categoric în zona Golfului”, a spus acesta.

Potrivit lui Daraban, reprezentanții comerciali ar trebui să sprijine nu doar exporturile, ci și identificarea unor parteneri și atragerea de investiții în România.

Doar o parte dintre firmele românești exportă

În discuția cu Radu Preda, președintele CCIR a prezentat și o comparație între numărul total al firmelor care depun bilanțul și cel al companiilor exportatoare.

Din cele 945.739 de firme menționate de Daraban, aproximativ 27.000 sunt exportatoare.

„Într-adevăr, aceste firme exportatoare contribuie enorm de mult la macro-stabilitatea țării respective”, a afirmat acesta.

Mihai Daraban

Mihai Daraban. Sursa foto: Arhiva EVZ

România produce pentru branduri internaționale

Daraban a susținut că România are capacități industriale importante, însă multe dintre produsele realizate în țară ajung pe piețele externe sub branduri internaționale.

„Noi suntem o țară subcontractoare, în general în industrie. Nu există brand românesc cu valoare adăugată mare”, a afirmat președintele CCIR.

El a oferit mai multe exemple de componente și produse fabricate în România și integrate ulterior în produse comercializate de companii internaționale.

„Noi trebuie să ne vindem ca imagine externă, nu doar cu schimburile directe, că vindem gem de Topoloveni și niște soiuri de vinuri”, a mai spus Daraban.

Capitalul românesc a crescut în ultimii ani

Președintele CCIR a avut și un mesaj pozitiv privind evoluția companiilor cu capital privat românesc.

Potrivit datelor prezentate de acesta, numărul firmelor private românești cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro ar fi crescut de la 48, în urmă cu 12 ani, la 152 în prezent.

„Eu zic că e o creștere în 12 ani. Cred eu că e sustenabilă pe de o parte, că și această creștere lentă e totuși un semn de sustenabilitate, adică de consolidare”, a declarat Mihai Daraban.

Relațiile comerciale cu China, Turcia și Pakistan

Un alt subiect abordat în podcastul moderat de Radu Preda a fost dezvoltarea relațiilor comerciale cu state din afara Europei.

Mihai Daraban a vorbit despre importanța relației economice cu China, dar și despre schimburile comerciale cu Turcia și despre potențialul unor relații mai dezvoltate cu Pakistanul.

În cazul Turciei, acesta a indicat existența a peste 20.000 de firme cu capital turcesc în România și un volum al schimburilor comerciale de peste 10 miliarde de euro.

În ceea ce privește Pakistanul, Daraban a susținut că România ar putea profita de poziția sa de stat membru al Uniunii Europene pentru a atrage companii interesate să intre pe piața europeană.