Scheletele din dulapul miliardarului rus, care anunţă investii în sectorul energetic din Moldova: promisiuni neonorate şi întreprinderi profitabile, cumpărate la preţuri derizorii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Intenţia anunţată de oligarhul rus Igor Makarov de a învesti în sectorul energetic din Republica Moldova în plină criză energetică un miliard de dolari a provocat un val de critici dure la Chişinău.

În mediul online au apărut informaţii despre activitatea antreprenorială din trecut a lui Makarov în Republica Moldova, legăturile cu Gazprom-ul rusesc şi fostul lider comunist Vladimir Voronin. Totodată, moldovenii şi-au amintit că oligarhul rus a mai promis să investească în sectorul energetic din Republica Moldova. Makarov nu şi-a onorat promisiunea, în schimb s-a ales cu facilităţi fiscale, terenuri şi două întreprinderi profitabile.

Amintim că Igor Makarov şi-a anunţat intenţia de a reveni cu afaceri în Republica Moldova în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune TV, după o discuţie cca trei ore cu premierul Vasile Tofan. Ultimul este membru al Consiliului de administrare AO „Media Alternativa”, organizația fondatoare a TV8.  Iar unii jurnalişti de la acest post de televiziune s-au grăbit să vină cu laude în adresa oligarhului rus. Fapt care a atras un val de critici şi în adesa şefului Cabinetului de miniştri.

Igor Makarov. Sursă foto: captură video

Makarov a declarat că intenţionează să investească până la un miliard de dolari, echivalentul aproape la jumătate din averea sa, în construcţia unui rezevor de stocare a gazelor în Republica Moldova. Iar până atunci, să achite din cont propriu facturile la agentul termic pentru spitale şi alte instituţii sociale.

Activitatea lui Makarov în Republica Moldovas de până la Vladimir Voronin

Igor Makarov şi-a lansat afacerile în Republica Moldova în primii ani de după declarararea independenţei. Itera, compania fondată de Igor Makarov, a devenit un jucător important pe piața gazelor din spațiul ex-sovietic în anii ’90. Compania a început activitatea în domeniul gazelor în 1994 și a ajuns să comercializeze volume foarte mari de gaze în CSI. Surse internaționale arată că, în anii 1996–2001, Moldova figura printre piețele deservite de Itera.

Mai important, Itera era strâns legată comercial de Gazprom. Deși era formal o companie privată. În anii de vârf ai Itera, o mare parte din gazul comercializat provenea din circuitul Gazprom, iar relația dintre cele două companii a generat numeroase controverse în Rusia și în presa internațională.

În perioada când Andrei Sangheli se afla la conducerea Guvernului de la Chişinău, Itera era deja prezentă în circuitul energetic regional. Nu putem însă afirma că Guvernul Sangheli ar fi „adus Itera în Moldova” fără documente suplimentare care să demonstreze acest lucru.

Într-un studiu privind comerțul cu gaze în CSI, pentru Moldova sunt indicate următoarele volume comercializate de Itera:

1996 - 0,3 mld. m³

1997 - 0,4 mld. m³

1998 - 0,4 mld. m³

1999 - 0,7 mld. m³

2000 - 0,6 mld. m³

2001 - 0,6 mld. m³

2002 - 0,5 mld. M³.

Datoriile pentru gaze, transformate în active la Uzina metalurgică

Igor Makarov nu a fost întotdeauna generos cu moldovenii, după cum as-a declarat cu câteva zile în cadrul emisiunii de la TV 8. În primii ani de după independenţă, moldovenii s-au confruntat cu o criză economică fără precedent, fiind puşi în situaţia de a supravieţui luni întregi fără salarii. Şi, evident, s-au acumulat datorii enorme pentru gazele livrate de compania lui Igor Makarov.

În 1999, Itera a cumpărat/privatizat 75% din Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbnița pentru aproximativ 52,5 milioane USD. O sursă oficială americană privind industria Moldovei consemnează că aproximativ 22 milioane USD din preț au fost compensate prin datoriile pentru gaze. Iar restul urma să fie achitat prin livrări de gaze naturale.

Ulterior, Makarov a vândut uzina grupului Metalloinvest, controlat de miliardarul rus Alişer Usmanov. Acesta este unul din oligarhii preferaţi ai lui Vladimir Putin. Fiind supranumit adesea „portofelul lui Putin”. Presa din Rusia a scris anterior că oligarhul de origine uzbecă ar fi avut legături strânse cu gruparea criminală Solnţevskaia. Considerată ce mai influentă din fosta CSI.

Metalloinvest a fost proprietar al Uzinei din Rîbniţa până la începutul anului 2015. Atunci Alişer Usmanov a renunţat la întreprindere şi a cedat-o autorităţilor separatiste.

Alişer Usmanov şi Vladimir Putin/ Sursa foto: TASS

Pe 10 martie 2015, Talgat Baitaziev, un controversat om de afaceri din Kazahstan devine director al Uzinei Metalurgice de la Rîbniţa.

Pentru a funcţiona Uzina Metalurgică a primit un credit de 140 de milioane de dolari sub formă de livrări de metal uzat de la o misterioasă companie Brick Oil FZE din Emiratele Arabe Unite, care ar fi fost controlată de un şeic. Imediat în schemă a apărut şi firma Tirasmet, care ar fi aparţinut lui Evgheni Şevciuk, preşedintele regiunii separatiste, şi unor afacerişti de la Chişinău.

Abureala pentru Voronin sau promisiunea neonorată

În 2004, Itera lui Makarov a propus să construiască o centrală electrică de aproximativ 450 MW în satul Burlăceni, raionul Cahul. Guvernul de la Chişinău a adoptat la 23 iunie 2004 hotărârea privind construcția centralei. Tot atunci. agentiile de presa, citandu–i pe liderii "Itera", au scris ca la finele lui 2006 statia va produce deja energie electrica, atat pentru Moldova, cat si pentru export

În 2006, Parlamentul discuta deja proiectul privind scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri de calitate superioară aparținând Mold Itera Energy SRL. În stenograma Parlamentului din 6 aprilie 2006 apare explicit întrebarea lui Vlad Cubreacov: „Cine sunt fondatorii/proprietarii „Mold Itera Energy” și dacă există legătură cu compania Itera?”.

Centrala aşa şi nu a mai nu a fost construită.

Câmp satul Burlăceni/ Sursa foto: noi.md

"La mijlocul anilor 2000, sub guvernarea partidului comuniștilor, Makarov a ”construit” o centrală electrică la Burlăceni, Cahul. Adică a adus cîteva pietre și…asta a fost.

În schimb, Makarov a primit scutiri de TVA de vreo sută de milioane de euro și ceva terenuri la Cahul și Chișinău… Om bun, ce mai, investitor onest, fost aliat al comuniștilor și separatiștilor pro-ruși de la Tiraspol, acum vopsit în proeuropean de către PAS”, a scris pe reţeţele jurnalistul Vitalie Sprinceana.

Potrivit unui articol publicat în Ziarul de gardă în 2007, Itera ar fi renunţat la „afacerea” de la Burlăceni înainte să înceapă construcţia.

Zilele trecute, Concernul moscovit "Itera" a revenit in atentia publicului nostru. Presedintele administratiei acestei firme, Vladimir Makeev, a declarat pentru presa ca este in cautarea unor investitori strategici pentru centrala sa electrica din Moldova. Potrivit agentiei "Rosbusinessconsulting", Makeev nu a exclus faptul ca "Itera" va ceda pachetul majoritar de actiuni acestui investitor. Dar ceea ce el ofera acum investitorilor in Moldova a costat zile si luni de munca pentru politicienii de la Chisinau”, scria ZdG.

Sursele EvZ susţin că totuşi, Makarov a adus la începutul secolului lumină în Moldova. Importată din Ucraina.

Relaţia specială dintre Vladimir Voronin şi Igor Makarov

Relaţia dintre Vladimir Voronin, pe când se afla în funcţia de preledinte al Republicii Moldova, şi Igor Makarov este confirmată prin documente deschise. În 2002, Voronin l-a decorat pe Makarov cu Ordinul „Gloria Muncii”. Ziarul de Gardă a documentat ulterior această relație și faptul că Itera a continuat să primească acces la proiecte economice importante în Moldova.

La 25 august 2005, Vladimir Voronin a semnat decretul prezidenţial prin care i-a acordat lui Igor Makarov cetățenia moldovenească „pentru merite deosebite” faţă de Republica Moldova.

„Investiţia” lui Makarov la Moldcarton

În 2000, compania elvețiană Gasitera Suisse AG, parte a grupului Itera, a câștigat concursul pentru pachetul de control al fabricii moldoveneşti Moldcarton. Prețul de achiziţionare fiind stabilit la 2,15 milioane USD. Investitorul asumându-şi un angajament investițional de 11 milioane USD în cinci ani.

În 2002, când comuniţtii lui Voronin se aflau la guvernare, Gasitera a ajuns să dețină aproximativ 89,06% din acțiuni. Fără să-şi onoreze obligaţiunile investiţionale.

Conducerea acesteia (Gasitera Suisse AG n.a.) a declarat ca nu se mai descurca cu fabrica "Moldcarton" pe care a privatizat–o cu cativa ani in urma. In 2001, cand au cumparat circa 80 la suta din actiuni, au spus ca e vorba de una dintre cele mai mari fabrici de mucava din fosta URSS si ca prin intermediul investitiilor lucrurile vor merge bine.

In vara anului trecut, conducerea comitetului sindical de la Fabrica de carton a făcut un apel disperat catre autorităţile republicane: restanţele salariale nenoroceau muncitorii, iar cazurile de abuzuri împotriva liderilor sindicali de acolo au obosit pe mulţi judecători de la Botanica. Acest insucces nu a indispus prea mult administraţia "Iterei", căci alte proiecte erau în vizor, având o susţinere politică la Chisinău de invidiat, scria în 2007 ZdG.

Este interesant că această privatizare începe în 2000, deci înainte de instalarea lui Voronin. Dar executarea și evoluția investiției au avut loc în principal în perioada guvernării Voronin.La 19 noiembrie 2002, Vladimir Voronin, intr–un interviu exclusiv pentru "Itar Tass", acordat cu ocazia consemnarii unui an de la semnarea acordului de prietenie si colaborare cu Federatia Rusa, a declarat: "Compania "Itera" a renăscut una dintre cele mai mari intreprinderi din Moldova — Fabrica de carton."

Uzina Moldcarton/ Szrsa foto: noi.md

În 2003 combinatul asigura 51% din necesitățile pieței interne..Însă ulterior situația s-a înrăutățit. În 2008 pierderile fabricii au depășit 39,3 mil. lei ($3,5 mil.) - aproape de 2,5 ori mai mult decât în 2007. De aceea "Itera" a decis să o vândă și să se concentreze asupra dezvoltării producției de gaz. La mijlocul anului 2009 "Itera" a anunțat oficial că vinde acțiunile "Moldcarton" și că se retrage din rândul acționarilor.

Acum Moldcarton se află în proces de faliment.

Portalul anticoruptie.md scria în 2021, cu referinţă Comisia de anchetă  pentru elucidarea circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare, că SA Moldcarton a fost adusă la faliment prin contractarea de credite neperformate și spălări de bani, înclusiv prin schema Lăundromat.

Membrii comisiei au audiat vineri administratorul insolvabilității ÎM Moldcarton, Vitalie Mămăligă, care afimăr că în anul 2012 a sesizat autoritățile responsabile despre faptul că se petrec tranzacții financiare suspecte cu implicarea întreprinderii conducerii întreprnderii.

Administratorul întreprinderii se află în prezent în proces de judecată privind restituirea patrimoniului întreprinderii, care îl dețin două companii suspecte. Aceste două companii, care au gestionat patrimoniul statului, au admis ca bunurile întreprinderii să fie gajate la Banca de economii, acordând credite în acest sens. În anul 2009, în schemă a fost implicată și banca Moldindconbank, care a semant două contracte de credit cu SRL LIDIANA-LUX și cu SRL BN PROALIM.

Nu există documente din contabilitate, nu sunt de găsit acte în acest sens. Mai multe contracte au fost incendiate. Unele tranzacții au fost restabilite, care ne permit să operăm astăzi cu cifrele menționate”, a spus administratorul Vitalie Mămăligă.

Președinta Comisiie, deputata Platformei DA Inga Grigoriu a precizat că Moldcarton a fost folosită în a obține credite: „În 2010 a fost faza incipientă, au fost testate instituțiile statului cu implicarea companiilor din offshor. Sunt o serie de companii care au legătură directă cu companiile din străinătate. Iată de ce, noi am transmis un demers către Centrul Național Anticorupție și trebuie să menționăm că există o conexiune în acest sens cu frauda bancară”, au relatat jurnaliştii de la anticoruptie.md.

Cadoul lui Voronin, folosit în lupta cu guvernul canadian

În aprilie 2022, după ce a fost supus sancţiunilor din partea Canadei şi UE din cauza invaziei ruse în Ucraina, Igor Makarov a renunţat la cetăţenia rusă. Derclarând că condamnă războiul. Astfel, oligarhul rus a rămas cu cetăţenia moldovenească şi cea cipriotă.

UE şi Canada l-au retras pe Makarov din lista celor supuşi sancţiunilor. Canada însă și-a modificat ulterior legislația. Astfel încât să poată sancționa și foști cetățeni ruși și l-a reintrodus pe listă în august 2023.

În 2024, justiţia canadiană a constatat că decizia Guvernului canadian de a-l menţine pe Makarov de a-l menține pe lista sancțiunilor este rezonabilă. Decizia a fost justificată prin existența unor relații de lungă durată cu oficiali și interese economice rusești, inclusiv Miller, Cemezov și Putin.

Makarov a contestat decizia la Curtea Supremă a Canadei, unde cererea să se află încă pe rol.

Potrivit liderului Partidului Naţional Moldovenesc, Dragoş Galbur, Igor Makarov s-ar folosi de cetăşenia moldovenească oferită de Voronin în litigiul cu Guvernul canadian.

În prezent, Igor Makarov are un arbitraj activ împotriva Canadei în care solicită despăgubiri de cel puțin 350 de milioane de dolari canadieni. Iar partea interesantă abia aici începe. Guvernul Canadei îl prezintă oficial în dosar drept un „pretins investitor moldovean”, iar Makarov și-a construit acțiunea în baza acordului bilateral pentru protecția investițiilor dintre Canada și Republica Moldova. Cu alte cuvinte, cetățenia primită de la Voronin este astăzi temeiul juridic care îi permite să invoce protecțiile acordate investitorilor moldoveni într-un litigiu de sute de milioane. Arbitrajul a fost inițiat la ICSID în ianuarie 2026 și este activ”, a scris Galbur pe reţele.