În Irlanda, noul prim-ministru încearcă revigorarea unei majorităţi rămase fără suflu. Centristul Simon Harris, în vârstă de 37 de ani, devine cel mai tânăr „taoiseach” (premier, n. red.) din Republica Irlanda, după demisia lui Leo Varadkar din luna martie. Alegerile parlamentare sunt programate pentru februarie 2025, favoriți fiind naționaliștii de la Sinn Fein

Simon Harris conduce o coaliție

Harris va conduce un guvern de coaliție cu Verzii și Fianna Fail, celălalt partid centrist din Irlanda. Dar mandatul acestui comunicator eficient, renumit pentru atenția acordată detaliilor, promite a fi complicat. Partidul său se epuizează după treisprezece ani la putere și se va confrunta în viitorul apropiat cu o serie de teste electorale importante: alegerile locale din mai, alegerile europene din iunie și alegerile generale irlandeze din februarie 2025.

Născut în Greystones, un oraș de coastă aflat la sud de Dublin, Simon Harris provine dintr-un mediu umil, fiind fiul unui șofer de taxi și al unei profesoare de şcoală specială. Încă din adolescență, a fost implicat în conștientizarea politicienilor cu privire la o mai bună integrare a persoanelor neurodiverse (fratele său mai mic fiind diagnosticat cu autism).

După studii de franceză și jurnalism, tânărul a avut o ascensiune rapidă în rândurile partidului Fine Gael, mai întâi ca asistent parlamentar, apoi ca deputat – a fost ales în Dail /Parlament/ în 2011, la vârsta de 25 de ani.

Harris se simte în largul său pe rețelele de socializare

A fost numit ministru al sănătății în 2016. În acest portofoliu sensibil, a militat pentru legalizarea avortului (adoptată în 2018), dar palmaresul său rămâne mixt: nu a reușit să reformeze un sistem de sănătate aflat în lipsă de personal și supraaglomerat.

După alegerile din 2020, care au marcat sfârșitul supremației partidului său, Fine Gael, în favoarea partidului naționalist pro-reunificare Sinn Fein, Simon Harris și-a recâștigat postul de ministru al învățământului superior. „A profitat de această poziție mai puțin expusă pentru a-și cultiva rețeaua”, subliniază Tomas Finn, specialist în istorie politică irlandeză la Universitatea din Galway.

Această muncă de lobby a dat roade: s-a impus în fruntea Fine Gael fără a fi nevoie de alegeri primar interne, după anunțul demisiei lui Leo Varadkar.

Simon Harris a insistat pe „lege și ordine”

„Este ambițios până la obsesie”, declara fostul ministru al transporturilor, Shane Ross, pentru The Guardian. Cu toate acestea, acest ales cu o carieră fulminantă, foarte în largul său pe rețelele de socializare, nu a fost încă cu adevărat „testat”, crede Tomas Finn, iar comentatorii irlandezi îi descifrează cu greu convingerile politice.

Sâmbătă, 6 aprilie, în cadrul unui congres al Fine Gael ţinut la Galway, Simon Harris a insistat pe „lege și ordine”, valori tradiționale ale acestui partid mai degrabă de centru dreapta, născut în anii 1930 în urma Tratatului anglo-irlandez din 1921, care a acordat doar o autonomie relativă Irlandei în raport cu Imperiul Britanic (în timp ce formaţiunea Fianna Fail, situată mai la stânga, a făcut campanie împotriva Tratatului anglo-irlandez).

Criza locuinţelor

La cinci luni după revoltele urbane din Dublin, alimentate de mici grupuri anti-migranți de extremă dreapta, Harris a promis o politică privind migraţia „mai planificată și mai durabilă”, în timp ce țara nu are locuințe de urgență pentru a găzdui un număr record de solicitanți de azil.

„Trebuie să-și consolideze baza electorală tradițională pentru a limita pagubele la următoarele alegeri, dar îi va fi greu să inițieze o nouă dinamică, deoarece Fine Gael are o imagine erodată după atâţia ani la putere, plus că un număr record de aleși ai săi din Parlament au anunţat că nu vor mai candida la alegerile generale”, subliniază universitarul Tomas Finn.

Victoria răsunătoare a votului „nu” la cele două referendumuri propuse de coaliția guvernamentală la începutul lunii martie privind modernizarea Constituției țării și clarificarea rolului social al femeii nu ajută. Cum nu ajută nici protestul agricultorilor, asemănător altor mișcări de protest împotriva politicilor climatice din Uniunea Europeană, sau criza locuințelor, principala preocupare a irlandezilor, pentru care nici Fine Gael, nici Fianna Fail nu au găsit o soluție miraculoasă. Harris a promis că va construi 250.000 de case noi în următorii cinci ani.

Sinn Fein în coaliție?

Dar Sinn Fein a plasat această temă a locuințelor în centrul programului său guvernamental și are un mare ecou în rândul tinerilor irlandezi. La sfârșitul lunii martie, formaţiunea unionistă se afla în fruntea sondajelor, în jur de 28%, față de aproximativ 20% pentru Fine Gael (și 19% pentru Fianna Fail).

Dincolo de diferența pe care Harris ar putea-o face în următoarele luni, observatorii politicii irlandeze se întreabă în principal dacă Fine Gael și Fianna Fail vor fi gata, la finalul viitoarelor alegeri generale, să intre într-o coaliție cu Sinn Fein, care are o istorie sulfuroasă – a fost ramura politică a paramilitarilor din Armata Republicană Irlandeză.

„Niciunul dintre aceste două partide majore nu dorește probabil să intre în opoziție, așa că nu putem exclude nimic”, a spus Tomas Finn.

(Autor: Cécile Ducourtieux, Le Monde; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)