Uniunea Europeană a ajuns la un acord istoric cu privire la modul în care statele membre vor gestiona o creştere bruscă a numărului de persoane care solicită azil în caz de război, dezastru natural sau urgenţă climatică.

Norme noi, adoptate la limită. Noile norme vor permite statelor din prima linie să accelereze soluţionarea cererilor de azil şi să mute rapid persoanele în alte ţări din Europa. Astfel va fi evitata repetarea situației din 2015. Atunci un milion de refugiaţi au venit în UE din Siria şi din alte ţări. Iar unele ţări au acceptat mult mai mulţi solicitanţi de azil decât altele.

Înţelegerea a fost agreată miercuri dimineaţa, punând capăt a trei ani de dispute între statele membre, relatează Reuters.

Norme noi, acceptate cu greu de Germania și Italia

Germania şi Italia şi-au depăşit conflictul pe care îl aveau. Acesta era generat de abordările diferite ale guvernelor europene în ceea ce priveşte migraţia.

„Este un pas comun înainte faptul că solidaritatea între statele membre este obligatorie în caz de criză", a scris pe X Annalena Baerbock, ministrul german de Externe.

Italia a declarat, la rândul său, că Germania a „făcut un pas înapoi" în privinţa unui paragraf controversat. Acesta ar fi putut interzice autorităţilor italiene să folosească măsuri de urgenţă pentru a face faţă migranţilor salvaţi din mare de ONG-uri. acesta este un rezultat important pentru noi", a declarat un diplomat italian.

Spania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, a sperat să ajungă la un acord în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de interne. Summitul a avut loc joia trecută la Bruxelles. Dar Italia a declarat în ultimul moment că nu va susţine noile norme după ce două clauze au fost redactate pentru a satisface preocupările germane privind drepturile omului.

Italia dorea o clauză care să permită încălcarea standardelor minime în centrele de detenţie. Este vorba în cazul unei creşteri a numărului de sosiri în caz de criză. Lucru la care Germania s-a opus. De asemenea, Italia a atacat Germania în legătură cu sprijinul acordat ONG-urilor în operaţiunile de căutare şi salvare în Mediterana. Ungaria și Polonia se opun cu fermitate

Polonia ş iUngaria se opun noilor norme. Acestea se opun cu fermitate găzduirii oricăror persoane sosite din Orientul Mijlociu şi Africa. Ele au votat împotriva acordului. În timp ce Austria, Republica Cehă şi Slovacia, care au propriile reticenţe, s-au abţinut de la vot.

Noile norme trebuie să fie aprobate de Parlamentul European

Principalul obiectiv al acordului a fost acela de a împărţi povara migraţiei la nivelul întregii Uniuni Europene. Statele din prima linie „putând solicita măsuri de solidaritate şi de sprijin din partea UE şi a statelor sale membre", a declarat Fernando Grande-Marlaska Gómez, ministrul spaniol interimar al afacerilor interne.

De asemenea, va exista un proces de înregistrare accelerată pentru solicitanţii de azil în situaţii de criză. Statele membre având la dispoziţie doar patru săptămâni pentru a face formalităţile iniţiale înainte de a cere altor ţări să găzduiască persoane. Statul membru care oferă sprijin va prelua apoi responsabilitatea de a examina cererile de azil.

Săptămâna trecută, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johannson, a anunţat că 250.000 de persoane au ajuns în UE în acest an prin migraţie ilegală, dintre care aproape jumătate în Italia.