Nicușor Dan. Sursă foto: presidency.ro
Din cuprinsul articolului
În 2025, liderii europeni, printre care și Nicușor Dan, președintele României, s-au confruntat cu provocarea de a trăi „cu” sau „fără” Donald Trump. Revenirea președintelui american la Casa Albă a adus schimbări semnificative în politica transatlantică, iar Europa încearcă acum să se adapteze noii realități geopolitice, potrivit publicației Politico.
Trump a redus ajutorul financiar și militar acordat Ucrainei, a impus tarife Uniunii Europene și a criticat liderii europeni ca fiind „slabi”.
În paralel, administrația sa și-a stabilit obiectivul de a influența politica europeană în favoarea partidelor „patriotice” și a agendei anti-migrație MAGA.
Pentru lideri ca Nicușor Dan, dilema este cum să accepte prioritățile americane, fără a ceda la ostilitatea față de valorile europene centristice.
„Lumea s-a schimbat”, a declarat Dan într-un interviu dintr-o suită de la etajul superior al unui hotel din Bruxelles. „Am trecut de la o modalitate – într-un anumit sens – morală de a face lucrurile la una foarte pragmatică și economică.”
Realitățile relațiilor transatlantice
Potrivit președintelui român, liderii europeni înțeleg această schimbare și își concentrează atenția pe dezvoltarea unor strategii practice pentru a gestiona noua realitate a lumii conduse de Trump.
Centriștii europeni trebuie să țină cont de eforturile concertate ale unor americani de a sprijini opoziția populistă de dreapta, în timp ce SUA încearcă să influențeze direcția politică a Europei.
Oficiali ai administrației, cum ar fi vicepreședintele JD Vance, au criticat anularea alegerilor din România din 2024, iar noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe sugerează că SUA vor încerca să influențeze politica europeană în sensul agendei anti-migrație MAGA.
JD Vance. Sursa foto:ro.usembassy.gov
Pentru Dan, este „OK” ca politicienii americani să își exprime opiniile. Dar ar fi o „problemă” dacă SUA ar încerca să influențeze politica „nedemocratic” în Europa, de exemplu prin plata mass-media, „așa cum fac rușii”, a precizat el.
Vulnerabilități europene și rolul României
Relațiile cu America sunt critice pentru România, care, spre deosebire de alte state est-europene, a rămas deschisă către Vest pe durata celor patru decenii de comunism.
Situată la marginea estică a UE, la granița cu Ucraina, România găzduiește o bază NATO majoră – care urmează să devină cea mai mare din Europa – și un sit american de apărare antirachetă.
Totuși, administrația Trump a anunțat retragerea a 800 de soldați americani din România, ceea ce a generat îngrijorări la București.
Dan a argumentat că Europa și SUA sunt aliați naturali, împărtășind mai multe valori decât alte regiuni ale lumii.
El consideră că „o parteneriat adecvat” va fi posibil „pe termen mediu”, însă în prezent „suntem, într-un anumit sens, într-o perioadă de tranziție în care trebuie să ne înțelegem mai bine unul pe altul.”
Evaluarea sa sinceră arată amploarea daunelor provocate alianței transatlantice în 2025. Relațiile cu Rusia au fost, de asemenea, influențate de politica lui Trump, care a restabilit uneori legăturile cu Vladimir Putin, generând incertitudini pentru Europa.
Evaluarea Europei și Ucraina
Întrebat dacă crede că Trump avea dreptate când a spus că liderii europeni sunt „slabi”, Dan a răspuns: „Da, există „puțină” adevăr în evaluarea lui Trump.
Europa poate fi prea lentă în luarea deciziilor. De exemplu, a durat luni de zile de dezbateri și un summit dificil la Bruxelles pentru a găsi o soluție de finanțare a Ucrainei.
Dar, crucial, chiar și o UE fragmentată a luat în cele din urmă „decizia importantă”.”
Această decizie de a împrumuta 90 de miliarde de euro prin datoria comună a UE pentru a sprijini Ucraina va menține țara în lupta împotriva lui Putin pentru următorii doi ani.
Potrivit liderilor UE care sprijină planul (Ungaria, Slovacia și Cehia nu participă), aceasta crește șansele unui acord de pace, trimițând un semnal lui Putin că Ucraina nu se va prăbuși dacă așteaptă suficient.
Sursa foto: X.com
Dan rămâne însă sceptic în privința sfârșitului războiului:
„Sunt mai pesimist decât optimist pe termen scurt. Partea lui Putin nu pare să vrea pace: „Ei cred că o pace în două-trei luni va fi mai bună pentru ei decât pacea acum. Așa că vor lupta mai mult – pentru că au făcut unele mici progrese pe teren.”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la summitul Consiliului European că dorește ca Trump să pună mai multă presiune pe Putin pentru a ajunge la un armistițiu. Dan a spus: „Desigur. Sprijinim Ucraina.”
România ca hub operațional
România joacă un rol critic ca hub operațional pentru transferul de ajutoare către Ucraina. Cu portul său la Marea Neagră, Constanța, țara va fi vitală pentru viitoarele operațiuni de menținere a păcii.
Soldați ucraineni se antrenează în România, care colaborează deja cu Bulgaria și Turcia pentru a curăța Marea Neagră de mine, a precizat Dan.
Totuși, drone rusești au pătruns în spațiul aerian românesc de peste o duzină de ori de la începutul războiului, iar un sat de la granița cu Ucraina a fost evacuat recent după ce dronele au incendiat un tanc de gaz.
Dan a minimalizat pericolul:
„Am avut câteva drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru. Încercăm să spunem oamenilor că nu sunt în pericol.”
În același timp, România își crește cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia.
Provocări interne: corupția și încrederea în stat
La 56 de ani, Nicușor Dan a câștigat președinția în mai 2025, într-un moment tensionat pentru România, țară de 19 milioane de locuitori.
Fostul primar al Bucureștiului, cu orientare moderată, l-a învins pe populistul sceptic față de Ucraina Călin Georgescu, într-un scrutin repetat după ce prima încercare de alegeri prezidențiale din decembrie 2024 a fost anulată din cauza presupusei interferențe rusești și a activităților ilegale în favoarea liderului de extremă dreapta.
„Pe marile probleme ale societății, începând cu corupția, nu am făcut prea mult”, a recunoscut Dan, care a prioritizat reduceri dureroase, dar necesare, în sectorul public pentru a diminua deficitul bugetar, cel mai mare din UE.
Dosare sesizări / sursa foto: Facebook
Un documentar recent despre corupția din sistemul judiciar a provocat demonstrații stradale și o scrisoare de protest semnată de sute de judecători.
Dan urmează să se întâlnească cu aceștia și să lucreze la reforme legislative menite să asigure promovarea magistraților pe merit. „Oamenii din vârf lucrează pentru rețele mici de interese, în loc de binele public,” a precizat președintele.
Interferența rusă în politica românească
Un aspect evident este că atacurile Rusiei asupra democrației românești, inclusiv prin campanii pe TikTok, nu au fost izolate.
Dan a explicat că România a fost ținta Moscovei de peste un deceniu și că liderii europeni suferă acum de campanii similare de dezinformare și sabotaj.
„Am discuții cu lideri din țări mai avansate și cred că nimeni nu are un răspuns complet”, a spus el.
„Dacă ai informații care ajung la jumătate de milion de oameni, chiar dacă ziua următoare spui că sunt false, ai pierdut deja.”
Partidul populist de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor conduce în sondaje cu aproximativ 40%, reflectând tendințe similare în Europa. Dan a declarat că echipa sa trebuie să se apropie mai mult de oameni pentru a combate populismul.
Perspective europene și mecanismele UE
Dan a subliniat că politica UE este un proces democratic, în care statele membre își aduc propriile idei. „Cu experiența mea de șase luni, pot spune că este un adevărat dezbatere.
Nu există un maestru birocratic care să aranjeze lucrurile. Este democrație. Păcat că oamenii nu simt asta direct.”
Referitor la summiturile maraton care se termină după miezul nopții, Dan a spus:
„Subiectele sunt bine alese. Dar cred că dezbaterile sunt un pic prea lungi.”
