În ce condiții ar accepta Nicușor Dan intrarea în „Consiliul Păcii” creat de Trump

Sursa foto: Pixabay

România a început o analiză detaliată a invitației de a se alătura „Consiliului Păcii”, inițiativă propusă de președintele american Donald Trump, a afirmat președintele Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat că, în acest moment, țara nu își asumă niciun angajament financiar legat de această propunere. Declarațiile au fost făcute la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

Nicușor Dan, clarificări legate de propunerea venită din partea lui Donald Trump

Președintele României a explicat că autoritățile de la București au informat oficial partea americană, prin intermediul canalelor diplomatice, că analiza invitației este în curs. În același timp, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a purtat discuții cu mai multe state europene apropiate pentru a evalua modul în care ar trebui tratată această propunere.

„Noi doar în mod politicos, diplomatic, am comunicat că am început analiza. Parte din această analiză este și dialogul cu țări europene”, a adăugat președintele.

Ce state ar putea plăti suma respectivă

În același context, Nicușor Dan a respins informațiile conform cărora participarea României ar implica o contribuție financiară de un miliard de dolari.

„Această sintagmă de 1 miliard nu s-a pomenit azi în Consiliul European”, a arătat șeful statului.

Președintele a explicat că suma menționată se referă doar la membrii permanenți ai viitorului Consiliu pentru Pace, în timp ce statele invitate, categorie în care s-ar încadra și România, nu ar avea obligații financiare. Potrivit propunerii actuale de cartă, țările invitate nu ar trebui să plătească nimic timp de trei ani.

„Este o propunere de cartă care este subiect de negociere între SUA și țările care vor să se alăture”, a adăugat Nicușor Dan.

Discuțiile privind Consiliul pentru Pace se concentrează, printre altele, pe compatibilitatea acestuia cu Carta ONU, limitarea mandatului în zone precum Gaza și respectarea angajamentelor internaționale asumate de statele participante.

Câtă putere va avea Consilul lui Trump

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat inițiativa „Consiliul Păcii” („Board of Peace”), invitând zeci de lideri mondiali să se alăture acestui organism care are ca scop medierea și rezolvarea conflictelor la nivel global.

În timp ce unii aliați ai Washingtonului au răspuns cu prudență sau chiar au refuzat invitația, alte state, inclusiv unele cu relații tensionate anterior cu SUA, precum Belarus, au acceptat să participe.

Statele care au acceptat invitația

Trump a anunțat pentru prima dată planul Consiliului în septembrie anul trecut, cu obiectivul inițial de a contribui la soluționarea conflictului din Gaza. Ulterior, atribuțiile Consiliului au fost extinse, vizând și alte zone de criză la nivel global. Președintele SUA va deține funcția de lider al Consiliului și va avea responsabilitatea de a promova pacea și de a facilita rezolvarea conflictelor. Conform proiectului de statut consultat de Reuters, statele membre vor avea un mandat limitat la trei ani, iar pentru a obține statutul de membru permanent și pentru a finanța activitățile Consiliului, țările ar trebui să contribuie cu câte un miliard de dolari.

Casa Albă a numit membri ai consiliului executiv fondator pe secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și ginerele lui Trump, Jared Kushner.

Până în prezent, 35 de lideri mondiali și-au exprimat intenția de a se alătura Consiliului, dintre cele aproximativ 50 de invitații trimise. Printre aceștia se numără state din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt.

De asemenea, Turcia și Ungaria, membri NATO, alături de Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay și Vietnam, și-au dat acordul de participare.

Armenia și Azerbaidjan, care au încheiat un acord de pace mediat de SUA în august anul trecut, au acceptat și ele invitația. Într-un caz controversat, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a răspuns afirmativ invitației, marcând o apropiere între Washington și Minsk. Rusia și China nu și-au anunțat oficial participarea, iar Ucraina analizează în continuare invitația.