muncitori nord coreeni / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Un raport recent al organizației internaționale pentru drepturile omului Global Rights Compliance aduce în prim-plan noi mărturii despre condițiile în care cetățeni nord-coreeni lucrează în străinătate, în special în Rusia, potrivit Fox News.
Investigația se bazează pe relatări directe ale unor muncitori care susțin că au fost trimiși peste hotare în cadrul unui program coordonat de statul nord-coreean.
Potrivit datelor prezentate, acest sistem ar implica zeci de mii de persoane și ar funcționa în pofida sancțiunilor impuse de Organizația Națiunilor Unite.
Programul de muncă a cetățenilor nord-coreeni în străinătate
Un fost muncitor nord-coreean, identificat prin inițialele RT pentru protejarea identității, a descris experiența sa într-un interviu acordat Fox News Digital. Acesta susține că a fost atras de promisiunea unor câștiguri financiare mai bune.
„Mi s-a spus că pot câștiga bani. Atât. Nimeni nu a menționat o cotă. Nimeni nu mi-a spus că cea mai mare parte din ceea ce câștig va fi luată”, a declarat acesta.
El a explicat că spera să economisească suficient pentru a-și îmbunătăți viața familiei, însă realitatea întâlnită după sosirea în Rusia a fost diferită:
„Am crezut că dacă merg în Rusia și muncesc din greu, pot strânge suficient pentru a construi o viață mai bună pentru familia mea. Când am ajuns, am realizat că nimic din toate acestea nu era adevărat.”
Potrivit raportului, aproximativ 100.000 de muncitori nord-coreeni ar fi fost trimiși în străinătate prin acest program.
Condiții de muncă și program prelungit
Mărturiile incluse în raport descriu un program de lucru extins și condiții dificile. RT a relatat: „Trezește-te înainte de ora 6 dimineața, în iarna rusească. Mergi în grup la șantier. Muncești de la 7 dimineața până la 10, 11 noaptea, uneori chiar până la miezul nopții. Fără pauze. Nu există un program fix de încheiere.”
Acesta a mai afirmat că lucrările continuau indiferent de condițiile meteorologice: „Plouă, ninge, nu contează. Lucram fără mănuși, fără încălzire, fără echipament de protecție.” În descrierea sa, lipsa echipamentului adecvat a dus la răni fizice: „Mâinile mi s-au crăpat atât de tare încât nu mai puteam ține uneltele. Dar nu te oprești.”
Raportul menționează că muncitorii pot ajunge să lucreze până la 420 de ore pe lună.
Sistemul cotelor și reținerea veniturilor
Un element central al sistemului descris este obligația de a plăti lunar o sumă fixă către statul nord-coreean. Potrivit expertei Yeji Kim, citată în raport, această contribuție este obligatorie:
„Fiecare muncitor nord-coreean trimis în străinătate trebuie să plătească o sumă lunară obligatorie către stat, cunoscută sub numele de ‘gukga gyehoekbun’.”
Venitul mediu lunar ar fi de aproximativ 800 de dolari, însă cea mai mare parte este reținută. Conform datelor prezentate, între 600 și 850 de dolari sunt deduși pentru această cotă, la care se adaugă alte costuri, precum cheltuieli de transport sau cazare.
RT a explicat mecanismul astfel: „În fiecare lună trebuie să plătești. Nu există negociere. Dacă nu atingi suma, datoria se reportează pentru luna următoare.”
El a adăugat că muncitorii sunt informați că trebuie să îndeplinească aceste cerințe „prin orice mijloace necesare, chiar dacă asta înseamnă să plătească din propriul buzunar.”
În unele cazuri, suma rămasă pentru muncitori ar fi de aproximativ 10 dolari pe lună.
Restricții ale cetățenilor nord-coreeni, supraveghere și condiții de trai
Raportul evidențiază și restricții severe asupra libertății de mișcare. Potrivit mărturiilor, pașapoartele sunt confiscate la sosire. „Pașaportul meu a fost luat în ziua în care am ajuns. Nu l-am mai ținut niciodată în mână”, a declarat RT.
Muncitorii ar fi supravegheați constant și ar avea acces limitat în afara locului de muncă. „Orașul era chiar acolo, dincolo de gard, dar eram izolați de el”, a spus acesta.
muncitori nord coreeni / sursa foto: captură video
Condițiile de trai descrise includ spații aglomerate, igienă precară și acces limitat la facilități sanitare. Unii muncitori au declarat că aveau doar una sau două ocazii pe an pentru a face duș și, în unele cazuri, o singură zi liberă anual.
Raportul susține că au fost identificate toate cele 11 indicii de muncă forțată stabilite de Organizația Internațională a Muncii, inclusiv reținerea salariilor, limitarea libertății, muncă excesivă și condiții abuzive.
Implicații economice și reacții internaționale
Potrivit estimărilor citate în raport, programul ar genera aproximativ 500 de milioane de dolari anual pentru Coreea de Nord. Această sumă ar reprezenta o sursă importantă de venit în contextul sancțiunilor internaționale.
Autorii raportului atrag atenția că statele gazdă joacă un rol esențial în funcționarea acestui sistem, prin permiterea desfășurării acestor activități pe teritoriul lor.
Până la momentul publicării materialului inițial, Ministerul rus de Externe și misiunea Coreei de Nord la ONU nu au oferit un răspuns oficial solicitărilor de comentarii.
Mărturii și apeluri ale foștilor muncitori nord-coreeni
RT, unul dintre puținii care au reușit să părăsească acest sistem, a declarat că simte responsabilitatea de a face publice aceste informații: „Suntem oameni ca voi, dar muncim ca niște animale. Avem familii. Am plecat de acasă pentru a le oferi copiilor noștri ceva mai bun.”
El a adăugat că situația persistă: „Vreau ca oamenii să știe că, chiar acum, sunt oameni pe șantierele din Rusia care muncesc 16 ore pe zi, dorm în containere, nu câștigă nimic și nu au nicio modalitate de a pleca.”
