Motivul pentru care românii plătesc cele mai mari facturi la energie. Strategia care arde la buzunare
- Antonia Hendrik
- 10 iulie 2025, 22:00
Facturi. Sursa foto: Arhivă EVZMinistrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat de ce România se numără printre țările europene cu cele mai mari costuri la energia electrică suportate de consumatori. Potrivit ministrului, primul factor major care a influențat piața energetică a fost instabilitatea generată de conflictul ruso-ucrainean. El a subliniat că strategia Rusiei a afectat în mod direct statele din Europa de Est, inclusiv România, contribuind la o volatilitate accentuată a prețurilor.
Ministrul Energiei vrea demersuri concrete în acest domeniu
Bogdan Ivan a mai avorbit despre este modul deficitar în care s-a făcut liberalizarea pieței de energie în România. Ministrul a criticat deciziile guvernamentale din trecut, catalogându-le drept „iresponsabile” și a atras atenția că această tranziție necontrolată a dus, în unele cazuri, la triplarea tarifelor pentru consumatori.
În plus, angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au avut un impact semnificativ asupra capacității de producție.
Renunțarea la aproximativ 3.700 MW produși pe bază de cărbune și gaze a generat un dezechilibru care, potrivit ministrului, necesită acum ajustări. El a menționat că autoritățile caută soluții pentru a prelungi utilizarea centralelor pe cărbune, în contextul actualei crize energetice.
Ministrul a anunțat și demersuri concrete în plan intern. A solicitat Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să efectueze o analiză aprofundată a pieței, cu scopul de a identifica soluții pentru reducerea costurilor suportate de consumatori.

Ministrul Energiei. Bogdan Ivan. Sursa foto: Facebook/Bogdan Ivan
Bogdan Ivan nu vrea să închidă centralele pe cărbune
România ia în considerare prelungirea termenului prevăzut pentru închiderea centralelor pe cărbune din Valea Jiului și ale Complexului Energetic Oltenia, care ar fi trebuit să își înceteze activitatea la 31 decembrie 2025. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, oprirea completă a acestor capacități ar putea afecta grav stabilitatea sistemului energetic național, ceea ce ridică semne de întrebare în privința siguranței energetice a țării. Autoritățile evaluează în prezent posibile alternative și impactul unei eventuale decizii de amânare.
Oficialul consideră că soluția optimă ar fi trecerea centralelor în conservare, astfel încât acestea să poată fi repornite rapid în caz de nevoie. Deși România și-a asumat angajamente clare față de Comisia Europeană în privința tranziției energetice, autoritățile caută o variantă de echilibru între respectarea acestor obligații și menținerea unei rezerve strategice funcționale.
Ministrul a mai punctat în intervenția de la antena3.ro., că sistemul energetic național trebuie protejat de eventuale dezechilibre, mai ales în contextul unor crize sau variații neprevăzute ale consumului.