Sursa foto: Anawat Sudchanham | Dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
BNR menţine dobânda de politică monetară la 6,5% în iulie 2025, dar avertizează asupra unei creșteri accelerate a inflației din cauza eliminării plafonului la energie și a majorării TVA. Detalii din raportul oficial.
Dobânzile rămân neschimbate, dar contextul economic se complică
Banca Națională a României (BNR) a decis marți, 9 iulie 2025, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. Decizia vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-un context economic dificil.
Potrivit comunicatului oficial al BNR, dobânzile facilităților de creditare și depozit rămân, de asemenea, neschimbate: 7,5% pentru creditare (Lombard) și 5,5% pentru depozit.
Totodată, nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit se mențin la valorile actuale.
Valul de scumpiri preconizat din august: TVA mai mare și finalul plafonării la electricitate
BNR avertizează, într-un raport detaliat publicat în aceeași zi, că inflația va crește considerabil în lunile următoare. Principalul motiv: expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorarea cotelor de TVA și accize începând cu 1 august 2025.
Banca centrală precizează că aceste influențe vor genera un impact tranzitoriu asupra prețurilor, dar semnificativ în comparație cu prognoza emisă în mai 2025.
„Pe termen scurt, inflația va depăși estimările anterioare. Pe termen mediu, în schimb, pachetul fiscal care intră în vigoare din august ar putea reduce presiunea inflaționistă prin scăderea cererii agregate. Asta ar contribui și la ajustarea mai rapidă a deficitului de cont curent”, se arată în raportul BNR.
Risc extern ridicat: conflictele globale și politicile SUA afectează stabilitatea
BNR identifică în continuare riscuri mari care pot afecta evoluția inflației pe termen mediu. Printre acestea se numără conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, dar și politica comercială a SUA, care ar putea genera dezechilibre în economia globală.
„Este esențială absorbția fondurilor europene din programul Next Generation EU pentru contrabalansarea efectelor negative ale consolidării bugetare și pentru susținerea reformelor structurale”, avertizează instituția.
Inflația crește din nou: de la 4,85% în aprilie la 5,45% în mai
Potrivit datelor prezentate de BNR, rata anuală a inflației a crescut de la 4,85% în aprilie la 5,45% în mai 2025. Crețterea a fost determinată de scumpirea alimentelor și a energiei, care au anulat efectele scăderii prețurilor la combustibili și produse din tutun.
Inflația CORE2 ajustată a urcat la 5,4% în mai, față de 5,2% în martie, pe fondul costurilor salariale ridicate, al prețurilor mari la materiile prime agroalimentare și al deprecierii leului.
Inflație. Sursa foto: pixabay.com
Stagnare economică în primul trimestru, deficit comercial tot mai mare
Activitatea economică a stagnat în T1 2025, iar PIB-ul a crescut cu doar 0,3% față de aceeași perioadă din 2024. Deși investițiile au crescut, consumul populației a înregistrat un ritm mai lent de creștere.
Exporturile au continuat să performeze slab, iar importurile au crescut, amplificând deficitul comercial. Acesta, la rândul lui, a contribuit la menținerea unui deficit de cont curent ridicat.
Piața muncii: scădere a numărului de salariați, dar intenții stabile de angajare
Datele analizate de BNR indică o scădere a numărului total de salariați în martie și aprilie 2025, în paralel cu o reducere a ratei șomajului la 6% în aprilie-mai.
Sondajele arată totuși o menținere a intențiilor de angajare pe termen scurt. Salariile cresc lent, dar se mențin în zona cu dinamică de două cifre, iar costurile unitare cu forța de muncă din industrie au ajuns la 21,8%.
Angajat. Sursa foto: Pixabay
Leul, stabilizat temporar; dobânzile pe termen lung, corectate
BNR remarcă o ușoară stabilizare pe piața financiară, în contextul în care tensiunile politice s-au redus după alegeri, iar investitorii văd cu mai multă încredere posibilele măsuri de echilibrare bugetară.
Cotațiile interbancare s-au temperat, iar randamentele titlurilor de stat pe termen lung s-au corectat față de maximele din mai. Leul s-a apreciat ușor față de dolar, dar s-a menținut stabil în raport cu euro.
Creditarea continuă să crească, mai ales pentru companii
Creditul acordat sectorului privat a crescut la 9,7% în mai, față de 9,2% în martie. Creșterea s-a datorat exclusiv creditării în lei pentru companii. Componenta în valută a fost influențată negativ de cursul valutar, ceea ce a dus la o scădere a ponderii creditului în lei la 69,8%.
