Ministerul Justiţiei a făcut mai multe precizări cu privire la procedura delegării procurorilor români la Parchetul European, subliniind că informaţiile şi afirmaţiile vehiculate public conform cărora România ar bloca procesul de stabilire a numărului de procurori europeni nu au suport în situaţia reală din teren.

Reacția vine după ce în presă au apărut informații conform cărora  Ministerul Justiției a acceptat doar 10 procurori din cei 20-30 solicitați de Parchetul European pentru a investiga fraudele cu fonduri europene. Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, ar fi anunțat printr-o scrisoare trimisă săptămâna trecută Ministerului Justiției că respinge această ofertă, în contextul în care România este fruntașă în privința fraudelor cu fonduri europene.

Reacția Ministerului Justiției

Informaţiile şi afirmaţiile vehiculate public potrivit cărora România ar bloca procesul de stabilire a numărului de procurori europeni nu au suport în situaţia reală din teren. Este precizarea făcută de Ministerul Justiţiei, care a făcut miercuri mai multe precizări legate de procedura delegării procurorilor români la Parchetul European.

Potrivit ministerului, informaţiile şi afirmaţiile care au circulat în public potrivit cărora România ar bloca procesul de stabilire a numărului de procurori europeni nu sunt conforme cu realitatea.

„Procedura de stabilire a numărului de procurori români delegaţi la Parchetul European (EPPO) a fost iniţiată încă de la sfârşitul anului 2019. Ministerul Justiţiei a fost primul care a iniţiat dialogul cu procurorul şef european (PSE) în legătură cu acest subiect. Este vorba de scrisoarea ministrului Justiţiei din data de 8 noiembrie 2019.

Procedura de stabilire a numărului de procurori presupune un dialog între fiecare autoritate naţională competentă din fiecare stat membru UE şi PSE. Procedura este încă în curs de desfăşurare atât între Ministerul Justiţiei din România şi PSE, cât şi între alte ministere de Justiţie din alte state membre şi PSE. Informaţiile şi afirmaţiile vehiculate public conform cărora România ar bloca procesul de stabilire a numărului de procurori europeni nu au suport în situaţia reală din teren", se arată într-un comunicat al MJ.

România a propus un număr de 10 procurori şi 20 de specialişti de suport

România, prin Ministerul Justiţiei, a propus un număr de 10 procurori şi 20 de specialişti de suport (poliţişti, personal auxiliar.) după ce a efectuat consultări. Ele au avut loc atât cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi cu Direcţia Naţională Anticorupţie.

„Ministerul Justiţiei a organizat şi condus consultări (în sistem videoconferinţă) ale acestor instituţii cu PSE plecând de la o evaluare a numărului de cauze în perspectivă, a stadiului procesual al celor mai multe din aceste cauze şi complexităţii lor.

Numărul propus de 10 procurori a fost stabilit inclusiv în acord cu nevoile operative ale Parchetului European (EPPO), ale DNA, desemnată unitate de suport a Parchetului European, în perfectă rezonanţă cu poziţiile cvasitotalităţii miniştrilor de Justiţie din statele membre UE exprimate cu ocazia Consiliului JAI de la Zagreb din luna ianuarie 2020, în sensul de a sprijini operaţionalizarea treptată a Parchetului European şi extinderea capacităţii acestuia pe măsura progreselor înregistrate", precizează ministerul.

România este pe locul 5 ca număr de procurori delegaţi

Ca număr de procurori delegaţi, comparativ cu cifrele neoficiale şi nedefinitive vehiculate până la această oră, România este pe locul 5, cu un număr de 10 procurori. Majoritatea statelor a propus  doi procurori. Acest lucru cu excepţia a şase - opt state, între care şi România, care propun un număr de 5, 10, 11, 14 şi respectiv 20 de procurori (două state), informează MJ.

„Ministerul Justiţiei subliniază din nou că procesul de consultări este în curs cu majoritatea autorităţilor competențe din statele membre. El îşi exprimă speranţa că poziţiile publice adoptate de diverşi actori politici în legătură cu acest subiect vor fi fundamentate pe o analiză atentă a situaţiei reale din teren, în raport cu particularităţile fiecărei ţări şi statistici riguroase", se mai arată în comunicatul ministerului, potrivit agerpres.ro.