„Unirea Mică” a fost un magistral subterfugiu politic realizat de clasa politică a acelei perioade: pe 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales în unanimitate domn al Moldovei, iar pe 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Munteniei.

Astfel, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris din 1858, s-a realizat unirea de fapt a celor două Principate. La Paris se stipulase că cele două țări române rămase sub suzeranitea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a marilor puteri (Franța, Marea Britanie, Austria, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman și Regatul Sardiniei urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”. Dar separaţia administrativ – politică trebuia menţinută, deoarece fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi.

Manifestări în cinstea „Micii Uniri” vor avea loc astăzi la București, Iași și în toate localitățile importante ale țării.

Citește și: