Cu toate acestea, există subiecte de mare impact, care nu sunt dezbătute suficient de opinia publică. O știre care a trecut marți aproape neobservată se referă la faptul că Administrația Prezidențială a început consultările, cu instituțiile responsabile, în vederea elaborării Strategiei Naționale de Apărare. Responsabil cu redactarea documentului este George Scutaru, consilier prezidențial.

Deși destul de tehnică, este o temă cu implicații majore asupra instituțiilor statului, dar și a cetățenilor. În acest context, este absolut necesară o discuție despre modificarea Legilor siguranței naționale, despre modernizarea lor, având în vedere că aceste acte normative datează din anii '90. Cu puțin timp înainte de a-și termina mandatul, Traian Băsescu a promis că îi va lăsa scris succesorului său să întărească controlul civil asupra serviciilor secrete.

Serviciile au devenit extrem de puternice şi performante şi tentaţia oricărui serviciu este să acapareze cât mai mult control şi influenţă. Va trebui ca, imediat după alegeri, să se gândească un sistem mult mai complex, adaptat capacităţii formidabile pe care o au cele două servicii (SRI și SIE- n.red.), pentru că ele să fie controlate. Acest lucru îl voi lăsa pe notiță celui care va câștigă alegerile”, a spus Băsescu.

Între timp, Klaus Iohannis a ajuns la Palatul Cotroceni. Întrebarea este: va urma actualul președinte sfatul predecesorului său? Va încerca PNL, dacă va avea o majoritate în Parlament, să promoveze noile legi ale siguranței naționale? Nu de alta dar actele normative au fost elaborate de liberali încă din februarie 2007, iar printre inițiatori a fost chiar George Scutaru. După ce au fost adoptate tacit de Camera Deputaților, au fost lăsate să zacă în Senat timp de opt ani de zile. Adoptarea lor nu a fost posibilă din cauza războiului dintre Traian Băsescu și Guvernul Călin Popescu Tăriceanu de la acea vreme.

Am recitit recent proiectele și am constatat că sunt foarte actuale. Multe din reglementările gândite atunci ar fi benefice în momentul de față. Noile legi ale siguranței prevăd demilitarizarea SRI și SIE. Ofițerii de informații ar urma să devină „funcționari publici cu statut special”, având inclusiv dreptul de a folosi arma. Demilitarizarea serviciilor ar facilita controlul asupra acestora, știut fiind faptul că o instituție militarizată este mult mai opacă și în permanență preocupată să se acopere cu regulamente, pentru a nu raporta civililor.  

Serviciile secrete au pierdut deja o bătălie importantă. Curtea Constituțională a stabilit că organismul care va gestiona securitatea cibernetică nu va putea fi o structură din cadrul SRI, ci un organism civil. Acest lucru va trebui inserat în Strategia Națională de Apărare și replicat, ulterior, în noile legi ale siguranței. Mai mult, legea retenției datelor și cea a cartelelor pre-plătite vor fi reformulate, tot sub coordonarea Palatului Cotroceni, pentru a nu încălca drepturile și libertățile individuale. Altfel spus, serviciile vor pierde semnificativ din puteri.  

Întărirea controlului civil asupra acestor instituții speciale este și în avantajul lor. Desigur, planurile celor care vor să facă în continuare jocuri oculte, în favoarea unor grupuri de interese, vor fi date peste cap. Serviciile vor putea obține însă mai multe instrumente pentru a lupta cu corupția și terorismul. Dacă societatea nu va avea garanția că structurile de informații nu folosesc aceste puteri sporite în mod abuziv, nu va fi niciodată de acord să le fie acordate. O astfel de situație trebuie evitată, pentru că terorismul și corupția sunt chestiuni foarte serioase.

Ultimele scandaluri în care au fost implicați oameni din serviciile secrete au întărit percepția că, deși instituțiile au luptat pentru statul de drept, sau împotriva corupției, anumiți oameni din servicii au fost sau sunt în slujba unor interese ilegitime. Că protejează corupți. Ar trebui ca societatea să aibă pârghii să verifice aceste acuzații, aflate în prezent doar la stadiul de vorbe. 

După ce va avea instrumente eficiente să controleze serviciile, în spațiul public ar putea fi abordate și subiecte mai sensibile. Problema ofițerilor acoperiți în presă, de pildă. Nu cred că acest lucru va fi acceptat, dar, cel puțin, serviciile vor avea ocazia să-și pledeze cauza și să fie ascultate. Chiar dacă nu vor convinge opinia publică că ofițerii acoperiți sunt un instrument eficient, pentru a combate influența unor puteri străine ostile în mass media românești, s-ar putea ajunge la o soluție de mijloc.  

De asemenea, dacă va exista certitudinea că serviciile nu săvârșesc abuzuri, ofițerii de informații ar putea primi dreptul să efectueze acte premergătoare urmăririi penale, numai în cazurile de terorism și sub stricta îndrumare a procurorului. Așa prevăd legile siguranței din 2007. Nu în ultimul rând, serviciile secrete departamentale (DIM, DIPI) aduse sub controlul Parlamentului, sau, de ce nu, desființate.