Marea Barieră de Corali. Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
Marea Barieră de Corali este considerată cel mai mare sistem coraligen de pe glob și una dintre cele mai extinse structuri create de organisme vii. Se află în Marea Coralilor, de-a lungul coastei statului Queensland (Australia), și se întinde pe peste 2.300 de kilometri. Zona protejată are o suprafață de ordinul sutelor de mii de kilometri pătrați, iar ansamblul include mii de recife și sute de insule și insulițe de nisip coraligen. În 1981, aproape întregul ecosistem a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Cum se formează și evoluează recifele de corali
Deși poartă denumirea de barieră, nu este un recif continuu, ci un sistem alcătuit din aproximativ 3.000 de recife distincte și sute de insule coraliere, separate prin lagune și canale marine. Aceste structuri s-au format prin acumularea treptată a scheletelor calcaroase produse de coralii duri din carbonat de calciu, proces desfășurat pe parcursul a mii de ani.
Forma și distribuția recifelor sunt influențate de curenții marini, acțiunea valurilor, cicloanele tropicale și variațiile istorice ale nivelului mării, factori care pot modifica atât marginile recifelor, cât și structura sedimentelor din lagune.
Marea Barieră de Corali. Sursa foto: Wikipedia
De ce contează pentru biodiversitate
Întinderea și diversitatea habitatelor transformă Marea Barieră de Corali într-unul dintre cele mai importante centre de biodiversitate marină. Recifele, pajiștile subacvatice de iarbă marină, mangrovele și lagunele asigură spații de hrănire, reproducere și refugiu pentru numeroase specii.
Potrivit Autorității Parcului Marin, sistemul cuprinde mii de recife și un număr ridicat de insule — continentale și insule acoperite de mangrove — elemente care contribuie la existența unei varietăți extinse de habitate distincte.
Această diversitate înseamnă o rețea complexă de interacțiuni: peștii de recif depind de structura coraliilor, multe nevertebrate folosesc crăpăturile din recif, iar ierburi marine susțin lanțuri trofice distincte față de recif. Pentru cercetători, Marea Barieră este și un indicator sensibil al schimbărilor din mediul marin, tocmai pentru că reacționează rapid la episoade de încălzire sau la degradarea calității apei.
Marea Barieră de Corali. Sursa foto: Wikipedia
Ce arată datele recente despre albire coralilor
Administrarea zonei este realizată de Autoritatea Parcului Marin al Marii Bariere de Corali (GBRMPA). Printre instrumentele utilizate se află planificarea spațială și sistemul de zonare, care stabilesc arii cu niveluri diferite de protecție și tipuri distincte de activități permise. În același timp, programele de monitorizare științifică și rapoartele periodice evaluează starea ecosistemului și presiunile la care acesta este supus, cu accent pe riscurile care se acumulează în timp.
În ultimii ani, un subiect central a devenit albirea coralilor, un răspuns la stres termic prelungit, care poate duce la mortalitate dacă temperaturile ridicate persistă. Institutul Australian de Științe Marine (AIMS) notează că în 2025 a avut loc un eveniment de albire în masă pe Marea Barieră, al șaselea de după 2016. Instituția a transmis și un detaliu important: 2024 și 2025 au fost ani consecutivi cu astfel de episoade, situație rară, menționată și pentru perechea 2016–2017.
Monitorizările AIMS surprind și efectele asupra acoperirii de corali duri. În „Raportul anual de sinteză privind starea recifelor de corali 2024–2025”, publicat în august 2025, este indicată o scădere pe sectorul central, unde media regională a coborât la 28,6% în 2025, de la un vârf regional de 33,2% în 2024.
Recifele, afectate și de factorii biologici
Pe lângă temperatură, recifele pot fi afectate de factori biologici și de influențe din mediul înconjurător. Un exemplu este steaua-de-mare „coroana de spini”, specie care se hrănește cu corali și poate provoca pierderi importante atunci când populațiile cresc rapid.
Evaluările de mediu din Queensland arată că astfel de focare continuă să afecteze anumite recife, deși intervențiile de control au redus impactul în unele zone.
