Economie
România în criză financiară. Ciolacu: Am plătit prețul politic, dacă trebuie să fac și pușcărie, o fac pentru autostrăzi
Marcel Ciolacu. Sursă foto: Captură video Facebook
Din cuprinsul articolului
În plină criză financiară, Marcel Ciolacu vorbește despre starea economiei României și despre măsurile fiscale luate de guvernul său. Fostul premier a respins ideea de colaps economic, declarând că România nu se află într-o astfel de situație explicând că austeritatea severă nu reprezintă soluția pentru reducerea deficitului, ba mai mult, „o adâncește”.
Marcel Ciolacu, despre frica de „junk”, motiv pentru austeritate oarbă
Marcel Ciolacu a venit cu explicații după ce a auzit în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul „dezastru economic” în care l-ar fi lăsat în urma sa. Fostul premier mai spune că este uimit de faptul că unii îi fac plângeri penale, fiind de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu.
„Frica de „junk”, motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri”, a punctat fostul premier.
Nu se teme să facă pușcărie
Marcel Ciolacu le-a transmis celor care îl acuză de presupusul colaps economic lăsat în urma sa că dacă trebuie să facă și pușcărie „ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”.
Ciolacu a explicat că reforma fiscală, o măsură luată de fosta guvernare de dreapta prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), rămâne un angajament esențial al României, indiferent de circumstanțele economice. În opinia sa, reforma fiscală face parte dintr-un proces necesar, având ca scop crearea unui sistem fiscal mai echitabil, inspirat de modelele țărilor dezvoltate ale Uniunii Europene.
„Reforma fiscală este un angajament asumat și trebuia realizată chiar și cu deficitul de 3% din PIB. Măsurile fiscale nu au fost impuse de Comisia Europeană, ci au fost stabilite de guvernul român, astfel încât impactul asupra economiei să fie moderat și să nu conducă la o recesiune economică. Totodată, am susținut întotdeauna un sistem de impozitare progresiv, un model care contribuie la reducerea disparităților economice și sociale”, a declarat Ciolacu.
Marcel Ciolacu, despre taxarea pensiilor
Fostul premier a subliniat că măsurile precum creșterea TVA și taxarea pensiilor afectează în mod disproporționat veniturile mici și medii, reducând astfel puterea de cumpărare a românilor.
Potrivit acestuia, deciziile fiscale nu ar trebui să fie motivate ideologic, iar impozitul progresiv ar fi fost o soluție mai echitabilă și mai eficientă, susținută de organizații internaționale precum Banca Națională a României, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană.
În continuare, Ciolacu a prezentat o serie de date economice pentru a sublinia că România nu se află într-o criză economică, așa cum susțin unii critici din guvernul actual. Dimpotrivă, PIB-ul României a crescut cu aproape 46% în ultimii trei ani, atingând 354 miliarde de euro în 2024, față de 242 miliarde în 2021.
De asemenea, puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a crescut cu 31%, iar investițiile publice s-au dublat, avansând de la 59 miliarde lei în 2021 la 120 miliarde lei în 2024. În plus, în 2025, este așteptată o nouă creștere record a investițiilor, de aproape 149 miliarde lei.
Fostul premier a menționat, de asemenea, că guvernul său a alocat fonduri importante pentru sprijinirea economiei, cu un procent semnificativ din PIB (între 6 și 8%) dedicat ajutoarelor și subvențiilor. Aceasta reprezintă de trei ori mai mult decât în perioada guvernelor anterioare, ceea ce a contribuit la stabilizarea economiei românești.
Ciolacu, despre o serie de cheltuieli publice excesive
În ciuda acestor realizări economice, Ciolacu a recunoscut că România s-a confruntat cu un deficit semnificativ în trecut, explicând că această situație a fost cauzată de o serie de cheltuieli publice excesive și imprudențe în gestionarea fondurilor, inclusiv cheltuieli legate de pandemia de COVID-19 și achizițiile din domeniul apărării.
Totuși, fostul premier a subliniat că deficitul a fost structurat în așa fel încât 80% din acesta a fost direcționat către investiții în infrastructură și alte proiecte de dezvoltare pe termen lung.
„Este ușor să spui că PSD este responsabil de deficitul bugetar, dar adevărul este că am preluat guvernarea într-un context economic extrem de dificil. A trebuit să gestionăm moștenirea unor cheltuieli nesustenabile, dar am făcut investiții care vor aduce beneficii României pe termen lung”, a adăugat Ciolacu.
Marcel Ciolacu: Panica este mai periculoasă decât deficitul
El a subliniat că austeritatea severă, adică reducerea cheltuielilor publice în mod drastic, nu face decât să adâncească recesiunea economică și să fragilizeze puterea de cumpărare a populației.
- „Austeritatea oarbă nu reduce deficitul, îl adâncește. Scade consumul. Se taie investiții. Economia se contractă. Și atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică”, a punctat fostul premier.
În final se întreabă: „Asta vrem? O economie frânată, o populație speriată și investiții blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult. Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul.
De asta și avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenție – pe șapte ani. Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinși de false impulsuri mesianice și impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa, fără a strivi economia”, a scris Marcel Ciolacu în postarea sa de pe social media.
