Serviciul militar obligatoriu revine în discuție. Majoritatea românilor îl susțin, aproape jumătate ar lupta pentru țară

Peste două treimi dintre români ar susține reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar aproape jumătate declară că s-ar înrola voluntar în cazul în care țara ar fi atacată, potrivit unui nou sondaj INSCOP Research.

Introducerea serviciului militar obligatoriu, susținută de majoritatea respondenților

Potrivit cercetării, 67,1% dintre respondenți susțin introducerea serviciului militar obligatoriu în România, în creștere față de 58,4% înregistrat în mai 2015. În același timp, 30,5% se declară împotrivă, comparativ cu 31,1% în urmă cu zece ani, iar 2,4% afirmă că nu știu sau nu răspund, față de 10,5% în mai 2015.

Susținerea este mai ridicată în rândul votanților AUR, al persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.

Pe de altă parte, opoziția se regăsește în special printre votanții PSD, PNL și USR, în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârste între 18 și 44 de ani, al celor cu studii superioare, al locuitorilor din București și din marile orașe, precum și al angajaților din sectorul privat.

Când ar urma să se mute Nicușor Dan într-o vilă de protocol a statului. Calculele președintelui

Mircea Lucescu a rămas selecționer după ce a prezentat o adeverință medicală din Belgia. Răzvan Burleanu: Am procedat corect

Militari. Sursa foto: Freepik

Ce părere au românii despre organizarea exercițiilor de tragere în licee

Respondenții au fost întrebați și dacă susțin organizarea de exerciții de tragere cu arma în clasele de liceu, pentru pregătirea tinerilor în caz de război. 48,8% se declară împotrivă, iar 48,1% sunt de acord. 2,9% afirmă că nu știu, iar 0,3% nu răspund.

Susțin inițiativa mai ales votanții AUR, bărbații, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani și locuitorii din mediul rural. Se opun în special votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul privat.

Referitor la introducerea unor cursuri pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice, ca măsură de pregătire în caz de război, 80,8% dintre respondenți susțin inițiativa. 16,2% se declară împotrivă, 2,9% spun că nu știu, iar 0,1% nu răspund. Susținerea este mai ridicată în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu studii superioare și al angajaților din sectorul public. Se opun în special votanții PSD, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație primară și locuitorii din București.

drone militare / sursa foto: dreamstime.com

Câți români ar lupta dacă țara ar fi atacată

În sondaj, românii au fost întrebați și dacă ar lupta pentru a-și apăra țara. 48% dintre respondenți spun că ar participa la luptă, față de 50,5% în noiembrie 2023. 19,7% afirmă că ar emigra din România, comparativ cu 19,4% în noiembrie 2023. 10,5% declară că s-ar ascunde până la încheierea conflictului, față de 11,8% anterior, iar 4,7% spun că și-ar obține un certificat medical pentru a fi declarați inapți de luptă, în scădere de la 5,6%.

Totodată, 7% ar alege o altă variantă, comparativ cu 4,7% în noiembrie 2023, iar 10% nu au oferit un răspuns, față de 8% la măsurarea anterioară.

În ceea ce privește nivelul de pregătire al României în fața unui posibil atac rusesc, opiniile sunt împărțite. 3,6% dintre respondenți consideră că țara este pregătită în foarte mare măsură, iar 9,9% spun că este pregătită în destul de mare măsură. 31,7% susțin că România este pregătită în destul de mică măsură, iar 51,4% cred că este pregătită în foarte mică măsură sau deloc. 3,3% nu au oferit un răspuns.

Referitor la doborârea dronelor rusești care survolează teritoriul României, 72,9% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte. 19,9% sunt de părere că nu, iar 7,1% spun că nu știu sau nu răspund.