Înalta Curțe de Casație și Justiție. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție se vor reuni joi într-o ședință pentru a decide dacă vor sesiza Curtea Constituțională în legătură cu legea referitoare la pensiile private, adoptată recent de Camera Deputaților.
Potrivit anunțului transmis miercuri de instituție, „la data de 16 octombrie 2025, ora 14:00, judecătorii instanţei supreme sunt convocaţi pentru constituirea în Secţii Unite în vederea exercitării atribuţiei prevăzută de dispoziţiile art. 27 lit. b din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară”.
Judecătorii ÎCCJ întâlnire specială pentru atacarea legii privind pensiile private
Pe agenda reuniunii figurează punctul referitor la „sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private (PL-x nr. 320/2025)”.
Înalta Curte a precizat că decizia finală va fi comunicată după încheierea ședinței.
Actul normativ a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților, care a avut rol de for decizional, cu un total de 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 de abțineri.
În timpul votului, parlamentarii POT s-au abținut, iar cei ai AUR au ales să respingă proiectul.
Camera Deputaților. Sursă foto: Facebook
Ce prevede proiectul de lege pentru pensiile private
Scopul inițiativei legislative este de a institui un cadru legal complet pentru autorizarea, organizarea, funcționarea, supravegherea și controlul furnizorilor de pensii private, precum și al fondurilor destinate plății acestora. Proiectul stabilește totodată procedurile de avizare și monitorizare a instituțiilor de credit implicate în activități de depozitare și custodie a activelor, precum și a auditorilor financiari care verifică aceste entități. În plus, sunt reglementate și condițiile de autorizare și control ale agenților de marketing.
Conform articolului 55, „membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare”.
De asemenea, persoanele diagnosticate cu afecțiuni oncologice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 293/2022 privind prevenirea și combaterea cancerului, pot solicita „100% din valoarea activului personal, sub formă de plată unică”. Această posibilitate este inclusă în contractul de plată.
Totodată, „dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru”.
Cum se va face plata pensiei private
Plata pensiei private se efectuează lunar de către furnizor, folosind activele fondului de plată, către membru, beneficiar, supraviețuitor sau reprezentantul legal al acestuia. Transferul sumelor se face prin serviciu poștal sau bancar, „conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată”.
Costurile aferente plății pensiei private pe teritoriul României sunt „suportate de către membru, beneficiar sau supraviețuitor”, potrivit prevederilor legale. Furnizorul este responsabil să „calculeze, rețină, plătească și să declare lunar obligațiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal”, sumele datorate fiind deduse din plățile lunare către beneficiari.
În situația în care persoana își stabilește domiciliul sau reședința într-un alt stat, aceasta „păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România”, suma putând fi virată „în moneda țării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit”.
De asemenea, „cheltuielile generate de transferul în străinătate al sumelor prevăzute la alin. (1), inclusiv comisioanele de schimb valutar și cele bancare, se suportă de către membru, beneficiar sau supraviețuitor”.
Proiectul prevede și alte reglementări speciale
Proiectul aduce și reguli clare despre modul în care va funcționa sistemul de plată a pensiilor private. Sunt stabilite criterii pentru autorizarea și avizarea instituțiilor implicate, precum și principii de funcționare care să asigure siguranța și transparența sistemului. În esență, plata pensiilor private se va face „prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private”.
Aceste fonduri vor fi gestionate de „societăți specializate, numite furnizori de pensii private”, care vor putea funcționa doar după ce vor fi „autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară”. Proiectul mai stabilește și „suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private sau pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată”.
Documentul propune două categorii de fonduri: „fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată”, care vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi plăți pentru o perioadă limitată, și „fonduri de plată a pensiilor viagere”, care vor asigura pensii pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului său, în cazul pensiilor cu componentă de supraviețuitor.
