Liana Arsenie, președina CAB, a discutat cu Nicușor Dan despre acuzațiile Recorder. Reacția președintelui

Liana Arsenie. Sursa foto: INQAM/Gyozo Baghiu

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a vorbit despre pensiile de serviciu ale magistraților, documentarul Recorder, prescripție, referendum în justiție și relația cu președintele Nicușor Dan.

Președinta Curții de Apel București explică statutul pensiilor magistraților

Președinta Curții de Apel București, judecătoarea Liana Arsenie, a abordat mai multe teme sensibile legate de sistemul judiciar, într-o intervenție la emisiunea OFF The Record, realizată de Sorina Matei. Declarațiile sale au vizat statutul pensiilor magistraților, dezbaterea privind un posibil referendum în justiție, documentarul Recorder despre Curtea de Apel București și relația instituției cu autoritățile politice.

Una dintre principalele teme a fost cea a pensiilor magistraților, pe care judecătoarea le consideră parte integrantă a statutului profesional.

„Este o componentă a statutului magistratului, de care vorbește întreaga jurisprudența CJUE. Și spune în mod explicit, inclusiv prin ultima hotărâre din iunie 2025, că statul trebuie să aibă în vedere să asigure magistratului un nivel al pensii cât mai aproape de salarii”, a declarat Arsenie.

Ea a insistat că aceste pensii nu trebuie privite ca privilegii, ci ca elemente ale cadrului profesional al magistraților.

„Pensiile magistraților nu sunt pensii speciale, sunt pensii de serviciu”.

Declarațiile vin în contextul dezbaterilor politice și juridice privind reforma pensiilor de serviciu și rolul sistemului judiciar în aceste discuții.

Liana Arsenie pune sub semnul întrebării rolul judecătorilor într-un referendum

Președinta Curții de Apel București a comentat și ideea organizării unui referendum în justiție, exprimând rezerve față de utilitatea unui astfel de demers.

„Nu știu dacă o să participe (judecătorii – n.r.). Eu mă întreb care este rolul nostru în acest joc, care este exclusiv politic și pentru capitalizare politică. În momentul în care scoți din conduita unui om responsabilitatea și îl duci în anonimat, indiferent de studii, indiferent de statut profesional, tot ceea ce vei obține nu poate fi folosit ca radiografiind un sistem. Și atunci, în acest context, eu nu știu la ce folosește și cui folosește, de aceea este foarte important ca noi, fiecare judecător, să ne gândim ce căutăm în acest joc. Și dacă este rolul nostru, dacă este locul nostru în acest joc, dacă suntem judecători și avem ca singur reper legea, care este scopul demersului? Care este rațiunea?”, spune Arsenie.

Totuși, ea a admis că unii judecători ar putea participa din considerente instituționale.

„Din respect pentru funcția prezidențială”, unii judecători „poate vor da curs” referendumului.

Șefa CAB consideră că legile justiției nu trebuie modificate

Judecătoarea a afirmat că actualul cadru legislativ al justiției nu ar trebui schimbat fundamental, dar ar putea fi ajustat în anumite puncte.

„Carierele judecătorilor și ale procurorilor trebuie categoric separate, pentru că avem roluri diferite în sistemul judiciar, pentru că judecătorii înfăptuiesc justiția, procurorii apără interesele generale ale statului și ar trebui separate carierele încă de la admiterea în magistratură”, a declarat Arsenie.

Ea a subliniat că această separare ar trebui să înceapă chiar din momentul intrării în profesie.

„Încă de la admiterea în magistratură”.

Discuțiile cu președintele Nicușor Dan după investigația Recorder

Un alt subiect abordat a fost întâlnirea pe care judecătoarea a avut-o cu președintele României, Nicușor Dan, după apariția documentarului Recorder despre Curtea de Apel București.

„Am discutat pe situația Recorder, pe toate aceste acuzații care s-au formulat în cadrul materialului Recorder”, a spus aceasta.

Judecătoarea a explicat că a prezentat documente și argumente privind activitatea instituției.

„Eu am fost, am prezentat toate doveziile. Aceasta este formația mea profesională, să afirm în fapt și în drept și să aduc dovezi. Am prezentat toate doveziile pe care le-am avut la nivelul Curții. Am justificat toate măsurile de management care s-au luat la nivelul Curții”, a spus șefa Curții de Apel București.

Întrebată despre reacția președintelui, Arsenie a evitat să formuleze o concluzie: „Dar mă gândesc că în fața evidenței nu poate să fie decât o concluzie”.

Prescripția și dreptul la proces echitabil

Președinta CAB a vorbit și despre situațiile în care intervine prescripția, subliniind că aceasta poate apărea uneori rapid după înregistrarea dosarelor.

Ea a oferit un exemplu concret. „Avem acum pe rol un dosar (…) înregistrat în 2022 pentru fapte din 2006”.

În acest context, a insistat asupra respectării drepturilor procesuale. „Nu putem să abolim dreptul la proces echitabil”.

Rolul procurorului și caracterul nepublic al urmăririi penale

Judecătoarea a explicat diferența dintre rolul procurorului și cel al judecătorului în sistemul judiciar.

„Procurorul este cel care apără interesele generale ale societăți. Procurorul nu este judecător. Procurorul nu stabilește vinovăția, nu dă soluția de condamnare sau de achitare”.

Ea a subliniat și importanța caracterului nepublic al urmăririi penale.

„Urmărirea penală trebuie să fie nepublică”.

În opinia sa, expunerea publică prematură poate afecta drepturile persoanelor implicate.

„Nu ne permitem să distrugem viețile oamenilor, prezentându-i, spre exemplu, în fața opiniei publice, cu cătușele la mâini sau prezentându-le anatema că sunt vinovați, pentru că oamenii nu știu. Și dacă vedem un om la televizor cu cătușele la mâini și că este inculpat, avem o așteptare. Trebuie să fie neapărat găsit vinovat. Este exclus un astfel de raționament. Nici legea română și nici legile europene nu prevăd așa ceva”, a declarat Arsenie.

Reacția la documentarul Recorder despre Curtea de Apel București

Judecătoarea a respins acuzațiile privind existența unei atmosfere de presiune în instituție.

„În ceea ce privește teroarea din interiorul CAB de care s-a vorbit în materialul Recorder, aș fi vrut și eu, aș fi așteptat să vină și acele dovezi sau acele împrejurări concrete din care se trage această concluzie. Pentru că am văzut că se spune publicului și se spune auditorului care este concluzia, dar n-am văzut și faptele. În acest context nu pot decât să constat că respectul este o noțiune pe care nu este atât de mult internalizată la nivelul societății românești. Pentru că respect înseamnă încredere, înseamnă chiar și empatie față de cel din fața ta.

Am văzut că și această noțiune de empatie este blamată, mai ales de procurorii, în ultimul timp. Din perspectiva strict managerială, nu este niciun element de teroare la nivelul Curții de Apel București. Activitatea Curții de Apel București s-a desfășurat după niște principii de management. În afară de a fi instanță de judecată, orice instanță din această țară este o organizație. O organizație este o instituție, o mașinărie care trebuie să funcționeze. Ca să funcționăm și să funcționeze orice mașinărie, trebuie să fie reguli, trebuie să fie disciplină, trebuie să avem niște principii de management”, a declarat șefa Curții de Apel București.

Ea a susținut că documentarul Recorder ar reprezenta o acțiune de discreditare.

„Un material de presă, o investigație, este interesată de aflarea adevărului și de cealaltă parte”, însă „materialul Recorder s-a erijat mai degrabă într-un act de acuzare, formulat la adresa sistemului judiciar și, cu precădere, a conducerii Curții de Apel”.

Judecătoarea a afirmat că documentarul Recorder a fost „o campanie de decredibilizare” și a invocat „o tactică politică foarte bine pusă la punct” prin care „decredibilizezi anumite instituții ale statului”.

Ea a adăugat că astfel de demersuri „nu ajung decât să destabilizeze statul”.

Referindu-se la reacțiile politice după apariția documentarului, Arsenie a spus că „a fost o acțiune foarte promptă” și că „niciodată factorul politic (…) nu au validat cu atâta siguranță, cu atâta certitudine și cu atâta rapiditate un astfel de demers”.

Întrebată de ce ar avea interes clasa politică să decredibilizeze sistemul judiciar, judecătoarea a declarat:

„Dacă am avea o putere judecătorească consolidată, dacă am avea practică judiciară unitară, dacă am avea termene rezonabile de soluționarea cauzelor, atunci cetățenii ar fi mulțumiți (…) și poate clasa politică n-ar mai avea pe cine să dea vina”.