Legea Apărării Naționale se modifică. Schimbările anunțate de Ionuț Moșteanu

Guvernul a aprobat joi proiectul care permite tinerilor români, femei și bărbați cu vârste între 18 și 35 de ani, să urmeze, în mod voluntar, un program de pregătire militară de bază sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale. Această inițiativă face parte dintr-un pachet mai amplu de modificări aduse Legii Apărării Naționale. „Am modificat legea pentru Apărare și am adoptat proiectul pentru pregătirea populației pentru apărare. Vom cere procedură de urgență în parlament, am speranța că până la sfârșitul anului vor fiu aprobate”, a declarat Ionuț Moșteanu după ședința Executivului.

Legea Apărării Naționale se modifică. Schimbările anunțate de Ionuț Moșteanu

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că una dintre principalele motivații ale proiectului este reîmprospătarea rezervei militare, întrucât o mare parte dintre actualii rezerviști se vor retrage în următorii ani.

În acest context, programul de pregătire voluntară oferă tinerilor posibilitatea de a urma, timp de patru luni, un stagiu de instruire de bază, după care vor rămâne în rezerva Armatei Române și vor participa periodic la antrenamente de perfecționare.

„România are în prezent peste 80.000 de militari și personal civil, dar ținta agreată cu aliații este de 120.000 de militari profesioniști”, a mai precizat ministrul Apărării.

Orașul cu climă mediteraneană din România. Căldura începe pe 8 aprilie

Spioni pentru Rusia, în Germania. Trei persoane arestate în Germania pentru sprijin acordat separatiștilor din Ucraina

Ionuț Moșteanu. Sursă foto: gov.ro

Ce beneficii vor avea tinerii care aleg stagiul militar voluntar

Ionuț Moșteanu a precizat că programul de pregătire militară voluntară va aduce beneficii multiple tinerilor care aleg să participe, oferindu-le nu doar o experiență formativă, ci și un sprijin financiar consistent. Pe durata celor patru luni de instruire, participanții vor primi echivalentul a trei salarii medii pe economie, sumă menită să acopere cheltuielile personale și să încurajeze implicarea civică.

De asemenea, oficialul a explicat că programul poate deveni o rampă de lansare pentru o carieră militară completă.

„Faptul că cei mai buni dintre ei vor putea rămâne în armată, va fi dorința noastră să devină militari profesioniști, să-i luăm pe cei mai buni pe care-i vedem după patru luni de zile că vor și pot să facă și le place acest lucru, să rămână militari profesioniști, sau unii dintre ei vor vrea dinșii să rămână în cadrul armatei”, a mai precizat ministrul.

Legea Apărării Naționale se aliniază la practicile europene

Ionuț Moșteanu a explicat că introducerea programului de voluntariat militar plasează România pe aceeași linie cu multe alte state europene care au recurs la măsuri similare. În contextul geopolitic actual, numeroase țări din UE au reluat sau extins pregătirea militară a cetățenilor pentru a combate îmbătrânirea rezervei operaționale și pentru a întări capacitatea de apărare. Ministrul a precizat că această formă de instruire nu presupune revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci oferă o alternativă modernă și voluntară, adaptată realităților de securitate ale prezentului.

În privința efectivelor armatei, Moșteanu a arătat că România are o țintă clar stabilită împreună cu partenerii NATO – atingerea pragului de 120.000 de militari profesioniști. Această cifră, considerată optimă pentru nevoile operaționale actuale, depinde însă de capacitatea autorităților de a face profesia militară suficient de atractivă pentru tineri. Ministrul a subliniat că motivația, oportunitățile de carieră și condițiile financiare vor juca un rol decisiv în realizarea acestui obiectiv.

Oficialul a adăugat că atingerea standardelor asumate implică eforturi bugetare consistente.

„Vor crește așa cum am agreat cu aliații în cadrul summit-ului de la Haga până la 3,5% plus 1,5% cheltuieli de apărare stricte și 1,5% cheltuieli conexe apărării până în 2035. Asta este agreat cu aliații NATO și noi mergem în aceeași direcție".

Bugetul MApN, ajutat de rectificarea bugetară

Ionuț Moșteanu a explicat că rectificarea bugetară a fost inevitabilă pentru a asigura plata salariilor și pensiilor din sistemul militar, chiar dacă a presupus o reducere temporară a fondurilor destinate înzestrării armatei.  Ministrul Apărării a subliniat că, deși măsura nu este una ideală, ea a fost necesară pentru a menține stabilitatea financiară a instituției.

În discursul său, Moșteanu a criticat modul în care a fost construit bugetul anterior, explicând că mai multe capitole au fost subfinanțate din start, inclusiv cele care privesc funcționarea de bază a armatei. „Este ușor de spus că s-au făcut economii, dar în realitate vorbim despre cheltuieli esențiale, cum sunt salariile, pensiile, bunurile și serviciile fără de care activitatea militară nu poate continua în parametri normali”, a detaliat ministrul.

Chiar și în acest context tensionat, Moșteanu a transmis că MApN nu se confruntă cu o criză majoră și că ministerul va reuși să-și mențină echilibrul financiar prin redistribuirea internă a fondurilor.

„Situația nu este gravă, am găsit soluții la rectificare pentru a acoperi necesitățiile și prioritățile Ministerului Apărării. Din păcate asta este situația pe care am moștenit-o, știu e neplăcut să vorbești de greaua moștenire, dar asta este realitatea. Bugetul de anul acesta a fost destul de fantezist pentru că a supraevaluat veniturile și a diminuat cheltuielile și bugetul MApN avea niște cheltuieli clare cu salariile și pensiile diminuate în legea bugetului, cheltuielile cu bunuri și servicii la fel”, a declarat Ionuț Moșteanu.