Kyiv Post: SUA vor retrage trupe și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, după reducerea efectivelor din România

Sursa foto: Presidentia Romaniei

Administrația Trump pregătește o reducere a efectivelor militare americane din România, măsură care, potrivit surselor citate de publicația Kyiv Post, reprezintă doar prima etapă a unui plan mai amplu ce vizează și alte țări din flancul estic al NATO. Reduceri similare ar urma să fie operate în Bulgaria, Ungaria și Slovacia chiar de la jumătatea lunii decembrie.

Conform Stars and Stripes, aproximativ 3.000 de militari americani vor fi retrași în total din cele patru state est-europene.

Decizia ar urma să fie pusă în aplicare luna viitoare

Kyiv Post scrie că administrația Trump a transmis discret mai multor capitale europene un avertisment privind o „recalibrare modestă” a prezenței militare americane în Europa de Est. Decizia ar urma să fie pusă în aplicare luna viitoare și a stârnit deja reacții critice în Congresul SUA, ridicând semne de întrebare privind angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de flancul estic al NATO.

Surse citate de publicația ucraineană afirmă că retragerea planificată a unei brigăzi rotaționale din România reprezintă doar primul pas al unui proces mai amplu. Alte reduceri ar fi programate pentru Bulgaria, Ungaria și Slovacia – o mișcare care îngrijorează diplomații NATO, preocupați de eventualele consecințe asupra capacității de descurajare a alianței în regiune.

„Recalibrare adecvată”, spun oficialii americani

Doi oficiali occidentali, familiarizați cu discuțiile dintre Pentagon și aliații europeni, au declarat sub protecția anonimatului că reducerea forțelor va fi una „moderată”. Ei susțin că armatele terestre ale țărilor europene sunt acum mai bine pregătite decât în anii trecuți, ceea ce permite o ajustare limitată a prezenței americane.

Un document diplomatic american ar descrie aceste reduceri drept „marginale”. În același timp, oficialii de la Washington au asigurat aliații că prezența militară americană din Polonia și statele baltice va rămâne neschimbată – regiuni considerate piloni ai descurajării NATO în fața Rusiei.

„Nivelul ridicat al cheltuielilor de apărare și cooperarea strânsă cu forțele americane fac ca aceste țări să fie o ancoră solidă pe flancul estic”, au subliniat reprezentanți ai administrației.

Critici dure în Congresul SUA: „Semnal greșit către Putin”

Anunțul a generat reacții puternice pe ambele linii politice din Congresul american. Democrați și republicani au avertizat că o retragere, fie ea și parțială, riscă să încurajeze Moscova și să slăbească unitatea alianței.

Congresmanul republican Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de reducerea trupelor din România, pe care a descris-o drept o țară de linia întâi.

„Sunt îngrijorat de relatările privind reducerea trupelor americane din România”, a scris Turner pe rețelele sociale. „Este esențială o prezență americană robustă și fermă în Europa, în timp ce Rusia continuă să manifeste un comportament agresiv.”

El a amintit incursiunile repetate ale avioanelor rusești în spațiul aerian al țărilor de pe flancul estic, considerându-le dovada ambițiilor expansioniste ale Kremlinului. „Sprijinirea aliaților NATO de pe linia frontului nu este doar un gest simbolic, ci o chestiune de securitate națională pentru Statele Unite”, a avertizat Turner.

Democrații acuză lipsă de coordonare în interiorul administrației

De cealaltă parte, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe, a calificat mișcarea drept „profund eronată” și a cerut clarificări din partea Casei Albe.

Ea a subliniat că România este „un aliat model”, care găzduiește trupe americane și alocă 5% din PIB pentru apărare – un efort superior chiar celui cerut de standardele NATO.

„Această decizie transmite exact semnalul greșit către Vladimir Putin, în timp ce acesta își continuă campania sângeroasă în Ucraina și provoacă alte state de pe linia frontului”, a declarat Shaheen.

Senatoarea a sugerat, de asemenea, că secretarul apărării Pete Hegseth și subsecretarul Elbridge Colby ar fi putut avansa planul fără consultarea Consiliului Național de Securitate, a Departamentului de Stat sau a Congresului.

„Președintele Trump trebuie să clarifice angajamentul nostru față de aliați precum România. Credibilitatea Statelor Unite în cadrul NATO este în joc”, a avertizat Shaheen.

Diplomat american: „Un compromis birocratic, nu o retragere strategică”

Fostul asistent al secretarului de stat Daniel Fried, arhitect al politicii americane pentru Europa de Est după Războiul Rece, consideră că decizia reflectă mai degrabă o dispută internă decât o strategie militară coerentă.

„Există o dezbatere în desfășurare în interiorul administrației Trump privind dislocarea globală a forțelor”, a declarat Fried pentru Kyiv Post.

El a apreciat că reducerea trupelor este „o greșeală”, întrucât transmite un semnal greșit Moscovei într-un moment în care Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei și NATO.

Totuși, Fried a recunoscut că amploarea retragerilor este redusă: „Cifrele sunt atât de mici încât nu vor schimba echilibrul militar, dar semnalul politic rămâne negativ.”

Diplomatul a concluzionat cu o notă prudent optimistă: „Dacă aceste retrageri se dovedesc a fi doar simbolice, nu o reducere majoră, nu este un lucru bun – dar nici nu e un dezastru.”