Cum au cucerit americanii România. Viața în jurul bazelor NATO și schimbările aduse comunităților locale

Sursa foto: facebook

România a devenit, în ultimele două decenii, unul dintre pilonii principali ai prezenței militare americane în Europa de Est. Primele baze ale Statelor Unite pe teritoriul românesc, inaugurate după 2007, au transformat zone întregi — de la Deveselu la Mihail Kogălniceanu — în nuclee economice, sociale și culturale cu o identitate aparte.

Prima mare bază americană: Deveselu

Punctul zero al transformării a fost baza militară de la Deveselu (județul Olt), activată oficial în 2016, parte a sistemului de apărare antirachetă al NATO (Aegis Ashore). Construcția a început în 2010, iar lucrările au fost realizate de U.S. Army Corps of Engineers.

Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale (MApN), investiția totală americană depășește 800 de milioane de dolari, iar aproximativ 500 de militari americani staționează permanent acolo.

Comandantul bazei, capitanul Jon Grant, declara în 2022, într-un interviu pentru agenția Reuters, că „misiunea de la Deveselu este o parte esențială a scutului defensiv al NATO”, subliniind caracterul exclusiv defensiv al sistemului.

Pentru comunitatea locală, însă, efectele au fost mai degrabă economice decât militare. Primarul localității, Adrian Bădicu, spunea într-o intervenție la TVR, că „bugetul comunei s-a dublat după venirea americanilor, iar firmele locale au început să prospere datorită contractelor de construcții, alimentație și servicii”.

Kogălniceanu, „orașul americanilor” din Dobrogea

Cea mai mare bază americană din Europa de Est se află astăzi la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. Aici, după invazia Rusiei în Ucraina, numărul trupelor americane a crescut de la aproximativ 2.000 în 2021 la peste 5.000 în 2024, potrivit datelor transmise de U.S. European Command (EUCOM).

Baza, operată împreună de armatele română și americană, găzduiește forțe aeriene, unități logistice și trupe de reacție rapidă.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat în martie 2024 că există planuri pentru extinderea bazei, printr-o investiție de 2,5 miliarde de dolari, care o va transforma într-un adevărat „mic oraș militar”, cu piste noi, locuințe, școli și centre medicale.

„Această investiție reprezintă o garanție suplimentară a securității României și a flancului estic al NATO”, a spus ministrul Tîlvăr într-o declarație oficială.

Impactul social: „americanii din vecini”

Viața din jurul bazelor s-a schimbat complet. În satele din apropierea Deveselului, chiria unei case a ajuns la peste 1.000 de euro lunar, potrivit unei anchete publicate de Adevărul în 2023. Restaurantele, atelierele auto și magazinele s-au adaptat clienților străini, meniurile sunt bilingve, iar la școală copiii învață primele cuvinte în engleză de la militarii din bază.

La Kogălniceanu, localnicii spun că americanii au adus un stil de viață diferit. Într-un reportaj difuzat de Pro TV, o proprietară de pensiune declara: „Vin des, sunt politicoși și serioși. Mulți au legat prietenii, unii s-au și căsătorit aici”.

În orașul Constanța, se estimează că trăiesc peste 400 de familii mixte româno-americane, potrivit datelor Primăriei Constanța și asociațiilor locale care sprijină integrarea personalului militar.

Efectele economice după  ce „au sosit americanii”

Ministerul Economiei a calculat în 2024 că investițiile directe ale armatei americane în România depășesc 3,8 miliarde de dolari, incluzând cheltuieli pentru infrastructură, construcții, contracte logistice și servicii.

În județul Constanța, firmele care furnizează alimente, combustibil și echipamente bazei Kogălniceanu au raportat creșteri de până la 40% ale cifrei de afaceri, conform datelor Camerei de Comerț Constanța.

Deveselu, care înainte de 2010 era o comună cu o economie aproape rurală, are astăzi cel mai mare venit pe locuitor din județul Olt, potrivit INS 2024.

Critici din partea Greenpeace România

Deși majoritatea localnicilor privesc prezența americană ca pe o sursă de stabilitate, nu lipsesc vocile critice. În 2022, câteva ONG-uri de mediu au semnalat, într-un raport publicat de Greenpeace România, că lucrările de extindere de la Kogălniceanu au afectat temporar fauna din zonă.

De asemenea, unii locuitori s-au plâns de zgomotul produs de exercițiile militare. În 2023, Ministerul Mediului a cerut realizarea unui nou studiu de impact sonor, ca urmare a plângerilor depuse de comunitățile din Mihail Kogălniceanu și Lumina.

România, „cel mai de încredere aliat” al SUA în regiune

Relația strategică dintre București și Washington s-a consolidat rapid. Președintele american Donald Trump a declarat, la începutul anului 2025, că „România rămâne un partener esențial pentru apărarea Europei și o dovadă a solidarității transatlantice”.

În același ton, premierul Ilie Bolojan a afirmat, la summitul NATO din iunie 2025, că „prezența americană este nu doar o garanție de securitate, ci și o investiție directă în modernizarea României”.