NAFTEMPORIKI. În Ajunul Crăciunului, Reprezentantul Special al SUA pentru Cornul Africii, Jeffrey Feltman, a efectuat o vizită-fulger la Ankara. Vizita nu a avut nicio legătură cu cursul valutar scăpat de sub control al lirei, nici cu politicile economice absurde ale președintelui Recep Tayyip Erdogan.

Trimisul american a mers în capitala Turciei pentru a protesta împotriva vânzărilor de aeronave fără pilot TB-2 (Drones) de către Ankara către Etiopia, drone pe care guvernul de la Addis Abeba le folosește pentru a ucide civili în războiul civil din această țară africană. New York Times a dezvăluit că administrația Biden a cerut Ankarei să înceteze vânzarea de drone către Etiopia.

În același timp, Moscova cere guvernului Erdogan să nu mai furnizeze Ucrainei aceleași drone TB-2, deoarece Kievul le folosește în atacuri aeriene împotriva populației rusofone din regiunea Donbas.

Cel mai bun client al aeronavelor turcești fără pilot „Bayraktar TB-2 SİHA” - cum este numele lor de cod - este Azerbaidjanul. Guvernul Aliyev le-a prezentat chiar la marea paradă militară din 10 decembrie de la Baku pentru a sărbători Ziua Victoriei asupra Armeniei la sfârșitul anului 2020. Potrivit analiștilor militari, dronele turcești TB-2 au fost cele care au distrus 535 dintre cele 772 de obiective armene localizate de către armata azeră.

Amenințare și pentru zona Mării Egee

Nu e deloc exclus ca Ankara să le utilizeze, fără ezitare, în situații de criză în Cipru sau chiar în Marea Egee. Declarațiile provocatoare și nedocumentate ale unor oficiali turci cu privire la „militarizarea” unor insule grecești din Marea Egee ar putea fi, din păcate, o „ocazie” ca Erdogan să deplaseze spre plan extern atenția de la problemele interne, într-un moment în care nemulțumirea populară crește din cauza politicii economice a președintelui turc. Dronele TB-2, cu o rază de acțiune de peste 200 km, pot zbura timp de 24 de ore la o altitudine de peste 8 km și pot transporta rachete MAM-L fabricate în Turcia.

Potrivit datelor Statului Major General al Greciei, de la mijlocul lunii octombrie până la sfârșitul lunii noiembrie, dronele turcești au ajuns de 15 ori în atenția Forțelor Aeriene Elene întrucât fie au încălcat Regulile de Circulație în cadrul FIR Atena, fie au violat spațiul aerian grecesc, determinând astfel ca avioanele de luptă ale Greciei să se ridice de la sol pentru a le intercepta.

Pe 22 octombrie, pentru prima dată, un UAV turcesc a realizat nu doar una, ci trei încălcări ale spațiului aerian grecesc, în zona centrală a Mării Egee, între Chios și Lesbos. Turcii dispun chiar de baze pentru drone atât la granița de nord a Greciei, în zona Edirne, cât și în sud, în zona aeroportului Dalaman. Asta înseamnă că de la momentul decolării, dronele turcești pot ajunge într-un timp foarte scurt în apropierea insulelor grecești.

„Dronele TB-2 pot fi considerate un fel de Kalașnikov turcesc”, a scris Murat Getkin, un cunoscut jurnalist și fost director al ziarului în limba engleză Hurriyet. Așa cum Kalașnikov, arma automată rusească de asalt,  a cucerit orice zonă de război în secolul al 20-lea, tot așa și dronele turcești ar putea fi principala armă în conflictul secolului al 21-lea.

Constructor, ginerele lui Erdogan

Inginer-șef la compania Baykar care produce TB-2 este de fapt Selcuk Bayraktar, ginerele lui Erdogan, care s-a căsătorit cu fiica sa cea mică, Sumeyye. Ca scurt istoric, dronele TB-2 au început să fie folosite de forțele armate turce în 2014, cu doi ani înainte ca Erdogan să și-l facă ginere pe inginerul - constructor de drone.

Pe lângă țările menționate, TB-2 sunt folosite și de Qatar, Kârgâzstan și Turkmenistan. Ankara a semnat, de asemenea, un acord de vânzare cu Polonia, membră a NATO și a UE și se pare că va urma și România.

În Libia, aeronavele TB-2 au jucat, de asemenea, un rol-cheie în înfrângerea forțelor generalului Haftar de către guvernul de la Tripoli.

Desigur, dronele turcești sunt utilizate pe scară largă în Siria de către forțele lui Erdogan împotriva luptătorilor kurzi.

Erdogan și „Lumea a treia”

Ignorând colapsul iminent al economiei turcești, președintele Erdogan încearcă prin toate mijloacele să consolideze cooperarea cu țările africane. „Încearcă să se prezinte drept lider al unei părți din Lumea a Treia care poate găsi răspunsuri la el, de la arme până la vaccinuri”, scrie revista italiană de geopolitică Formiche.

Erdogan a anunțat că Turcia va distribui 15 milioane de doze de vaccin anti-Covid în țările africane în următoarele luni, adăugând că este „păcat pentru umanitate în general” că doar 6% din populația africană a fost vaccinată până acum. „Președintele turc încearcă să ofere unor țări un model alternativ la cel european, american sau al Emiratelor Arabe, modele care sunt bazate pe multilateralism: mai puține reticențe politice și diplomatice, mai puțină atenție la drepturile omului și moralitate, ci doar atenție pentru interesele proprii”, subliniază revista italiană.

De altfel, cu puțin timp înainte de Crăciun, Erdogan a găzduit summitul Parteneriatului Turcia-Africa. La summitul de la Istanbul au participat lideri și miniștri din 39 de țări africane, inclusiv 13 președinți. „Acest summit este dovada că Turcia este interesată de Africa și că interesul Turciei pentru Africa nu este ceva temporar, ci un angajament continuu”, a spus Erdogan.

În octombrie anul trecut, la Istanbul a avut loc și un forum de afaceri la nivel înalt care s-a axat pe investiții și comerț. În primele 11 luni ale anului 2021, comerțul bilateral Turcia-Africa a ajuns la 30 de miliarde de dolari, a spus Erdogan, adăugând că intenționează să crească aceste schimburi la peste 75 de miliarde de dolari în următorii ani.

Îngrijorări la Paris și Moscova

„Următoarea fază, care este deja în derulare, este apărarea și securitatea, deoarece mulți lideri africani doresc să cumpere echipament militar din Turcia la prețuri mai mici și cu mai puține restricții”, scrie France 24 pe site-ul său. Turcia are deja o bază militară în Somalia, în timp ce Marocul și Tunisia au primit primele aeronave fără pilot TB-2 în septembrie. Turcia a creat deja o rețea de 37 de birouri militare în toată Africa pentru a-și duce la îndeplinire planurile.

Mișcările lui Erdogan au provocat în mod firesc îngrijorări în Franța, care își vede influența tradițională asupra Continentului Negru ca fiind amenințată de Turcia. Dar și în Rusia, care este jucătorul dominant pe piața africană a armamentului. Armele rusești au reprezentat 49% din importurile pentru apărare realizate de continentul african între 2015 și 2019, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Atât Parisul, cât și Moscova nu intenționează să-l lase pe Erdogan să se miște nestingherit în Africa și, în combinație cu uriașele probleme economice și sociale interne, 2022 nu va fi un an ”fără nori” pentru președintele turc. Pe toate fronturile…