International
Jumătate dintre „minorii migranți” testați în Insulele Canare s-au dovedit a fi adulți
migranți Canare / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un raport al Parlamentului European, elaborat după vizita unei delegații de eurodeputați în Tenerife și Gran Canaria, indică faptul că o parte semnificativă din rândul migranților înregistrați inițial drept „minori neînsoțiți” au fost ulterior identificați ca adulți, potrivit European Conservative.
Documentul descrie, de asemenea, dificultăți persistente în procedurile de returnare, presiune asupra centrelor de protecție a copilului și un număr redus de dosare judiciare finalizate în cazurile legate de sosirile pe ruta Atlanticului.
Dispute privind vârsta migranților și centrele supraaglomerate
Raportul consemnează declarațiile procurorilor Teresa Gisbert și María Farnés, care au informat delegația că, dintre aproximativ 1.500 de tineri a căror vârstă era incertă și care au fost supuși testelor medicale, „în jur de jumătate au fost în cele din urmă identificați ca adulți”.
Potrivit documentului, verificările de vârstă „sunt adesea inexacte”, ceea ce poate duce la plasarea temporară a unor adulți în centre destinate minorilor, până la clarificarea situației.
La finalul lunii august 2025, în Insulele Canare erau înregistrați 1.320 de minori neînsoțiți, la care se adăugau 629 de cazuri în care vârsta nu fusese încă stabilită.
Autoritățile locale au semnalat că valurile de sosiri din 2023 și 2024 au determinat supraaglomerarea centrelor de protecție a copilului.
Obstacolele administrative
În timpul întâlnirilor cu forțele de ordine, un reprezentant al Poliției Naționale a Spaniei a declarat că returnările către Maroc „au loc”, însă numărul deportărilor „este foarte limitat”.
Raportul menționează că lipsa documentelor de identitate și absența unui acord formal de repatriere complică procedurile, iar „majoritatea cazurilor de deportare nu ajung la finalizare”.
Conform datelor prezentate delegației, aproximativ 8% dintre cetățenii marocani aflați ilegal în Spania sunt efectiv returnați.
migranți Canare / sursa foto: captură video
Oficialii serviciilor de salvare maritimă au indicat că există situații în care capacitatea tehnică de a întoarce ambarcațiunile către coasta africană este insuficientă.
Chiar și atunci când punctul de plecare este cunoscut, debarcarea are loc, de regulă, în Spania, din motive operaționale sau ca urmare a refuzului statului de origine de a primi persoanele interceptate.
Dosare judiciare suspendate datorită împosibilității verificării migranților
Președintele Curții Superioare de Justiție din Insulele Canare a comunicat delegației că, pentru fiecare ambarcațiune de tip caiac care ajunge la țărm, se deschide o investigație.
În 97,12% dintre cazuri, dosarele sunt suspendate din cauza imposibilității identificării persoanelor implicate.
Doar 2,88% dintre investigații continuă. Judecătorii au invocat resurse limitate și dificultăți în stabilirea identității presupuselor persoane responsabile de organizarea traversărilor.
Finanțare și presiune asupra bugetului regional
Guvernul regional a transmis delegației că, deși Spania a beneficiat de 560 de milioane de euro din fonduri europene pentru consolidarea sistemului de azil, arhipelagul nu a primit alocări directe din această sumă.
În paralel, administrația locală a indicat cheltuieli de 192 de milioane de euro din bugetul propriu pentru gestionarea sosirilor. Raportul subliniază că minorii neînsoțiți reprezintă 65% dintre persoanele care ajung în Spania prin Insulele Canare.
Siguranță publică și tensiuni comunitare în rândul migranților
Delegația a consemnat preocupările exprimate de locuitori din cartiere precum La Isleta, referitoare la tensiuni sociale.
Procurorii au insistat asupra utilizării „faptelor verificate, nu a percepțiilor”.
Guvernul central a susținut că rata generală a criminalității în Insulele Canare rămâne sub media națională și a respins ideea unei legături directe între migrație și infracționalitate.
Raportul notează totuși o creștere a unor tipuri de infracțiuni după valurile de sosiri, precizând că „multe dintre victime sunt chiar minori”.
