Judecătorii CCR se pot salva între ei de arestare

Judecătorii CCR se pot salva între ei de arestare

Judecătorii de la Curtea Constituţională nu vor putea fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată fără încuviinţarea plenului CCR, iar încuviinţarea unei cereri a procurorilor se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii, după ascultarea judecătorului acuzat, potrivit unei propuneri legislative depuse la Parlament.

Iniţiatorul proiectului, deputatul sârbilor Adnagi Slavoliub, a spus că "se impune instituirea unor măsuri concrete şi distincte prin care să se elimine anticipat orice posibilităţi de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale''. 

Conform proiectului depus de acesta, mandatul de judecător încetează de drept în cazul unei decizii definitive de condamnare. Propunerea legislativă mai prevede că, pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă ICCJ şi competenţa de judecată aparţine ICCJ. 

"În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea pentru urmărirea penală şi arestare", mai menţionează iniţiativa legislativă. 

Judecătorul trimis în judecată poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător încetează de drept. 

După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen, mai prevede proiectul. 

Ce spune acum legea

Potrivit legislaţiei actuale, judecătorii CCR nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.