Judecătorii CCR absenți, prima reacție după ședință. Aduc acuzații la adresa conducerii

Judecătorii CCR absenți, prima reacție după ședință. Aduc acuzații la adresa conduceriiCCR. Sursa: Inquam Photos/Octavian Ganea

În plin scandal privind legea pensiilor de serviciu, cei patru judecători  absenți de la ședința CCR au oferit primele explicații publice, prin intermediul cărora susțin că modul în care  președinta Curții Constituționale conduce instituția pune sub semnul întrebării respectarea procedurilor interne. Într-un comunicat de presă, aceștia descriu pas cu pas ce s-a întâmplat în dosar și de ce au decis să nu participe la ședință.

Cum a început disputa în interiorul Curții

Judecătorii CCR, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc susțin că președintele Curții, Simina Tănăsescu, ar fi încălcat cadrul legal în derularea procedurilor, fapt pe care îl descriu detaliat în documentul transmis presei. Ei arată că dosarul a intrat pe rol într-un ritm considerat de ei neobișnuit și că deciziile privind calendarul ar fi fost luate fără precedent pentru CCR.

„Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.”

Judecătorii explică faptul că, la primul termen, cauza nu ar fi putut fi soluționată din cauza raportului incomplet.

„La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat.”

Simina Tănăsescu

Simina Tănăsescu. Sursă foto: Captură video

Termene fără precedent și solicitări ignorate

Conform declarației lor, al doilea termen ar fi fost stabilit într-o zi nelucrătoare, lucru pe care îl consideră ieșit din uzanțele Curții.

Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate.”

Deși au cerut ca dosarul să fie programat odată cu celelalte cauze similare, spun că solicitarea nu a fost luată în calcul. În ședința de deliberări, o parte dintre judecători au cerut amânarea pronunțării pentru a aprofunda dosarul, invocând prevederile legale.

„În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (…) un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale.”

Aceștia spun că doreau lămuriri suplimentare din partea Guvernului.

„Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților…”

Judecătorii afirmă că au cerut completarea raportului și că, în opinia lor, conducerea instanței nu ar fi aplicat prevederile în vigoare.

„Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții…”

Cum își argumentează absența cei patru judecători

În aceste condiții, cei patru magistrați spun că au ales să nu mai participe la ședință, invocând lipsa condițiilor legale de cvorum după plecarea lor.  Ei mai arată că au depus o cerere scrisă și au fost anunțați ulterior că termenul a fost stabilit din nou, pentru ziua următoare.

„Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025.”

Absența lor, spun aceștia, ar fi fost o formă de a atrage atenția asupra procedurilor. „În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții…”

Judecătorii susțin că ritmul impus ar fi afectat calitatea deliberării și imaginea Curții. Ei insistă că demersul lor nu reprezintă poziția oficială a instituției, ci doar punctul de vedere personal.

„Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale”, afirmă judecătorii.

6
6