Judecătoarea CAB Raluca Moroșanu, din nou în centrul atenției. Decizie controversată într-un dosar de agresiune asupra unui minor

Judecătoarea CAB Raluca Moroșanu, din nou în centrul atenției. Decizie controversată într-un dosar de agresiune asupra unui minorJudecatoarea Raluca Morosanu. Sursa foto: INQUAM/ Gyozo Baghiu

Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București (CAB), împreună cu judecătorul Bogdan-Alexandru Dari, au redus de la șase la trei ani pedeapsa aplicată în cazul lui Nicușor Grameni, condamnat pentru agresiune sexuală asupra unui minor în formă continuată, dispunând totodată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, arată Lumea Justiției.

Judecătoarea CAB Raluca Moroșanu, din nou în atenția publică

Prin Decizia penală nr. 1088/2026, pronunțată la 18 iunie 2026 în dosarul nr. 39216/300/2024, Curtea de Apel București a admis apelul inculpatului numai în ceea ce privește individualizarea pedepsei, menținând însă concluzia că acesta a comis infracțiunea pentru care fusese condamnat în primă instanță.

În dispozitivul hotărârii, CAB a arătat:

„În temeiul art. 421 pct. (2) lit. a) C.pr.pen. admite apelul declarat de apelantul-inculpat Grameni Nicuşor (…) Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând: (…) condamnă pe inculpatul Grameni Nicuşor la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de agresiune sexuală în formă continuată. (…) În temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 ani închisoare pe o durată de 4 ani.”

proces

Proces. Sursa foto: Freepik

Detalii din dosar

În ianuarie 2026, Judecătoria Sectorului 2 București îl condamnase pe Grameni la șase ani de închisoare cu executare pentru două acte materiale de agresiune sexuală asupra unui minor, reținând că inculpatul a acționat prin surprindere și a profitat de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința.

Curtea de Apel București a menținut această stare de fapt și a respins solicitarea de achitare formulată de apărare, apreciind că vinovăția inculpatului rezultă din ansamblul probelor administrate.

„Cu privire la existenţa faptei în materialitatea sa, Curtea observă că există atât probe directe, constând în declaraţiile persoanei vătămate şi declaraţiile inculpatului, cât şi probe indirecte (…) analizate pe larg în cuprinsul sentinţei penale apelate”, a arătat instanța.

Judecătorii au reținut că declarațiile persoanei vătămate sunt credibile și se coroborează cu celelalte probe administrate în dosar, inclusiv cu declarațiile unui martor care a relatat că, la vârsta de 15-16 ani, a întreținut relații sexuale cu inculpatul în baza sportivă Dinamo.

CAB a înlocuit pedeapsa de 6 ani cu executare cu 3 ani cu suspendare pentru un condamnat de agresiune sexuală asupra unui minor

Totodată, CAB a concluzionat că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de agresiune sexuală asupra unui minor, arătând că inculpatul a acționat profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra:

„În acord cu sentinţa apelată, Curtea de Apel București apreciază că actele de natură sexuală au fost comise profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, pe de o parte din cauza vârstei, iar pe de altă parte din cauza modului în care a acţionat inculpatul, respectiv prin surprindere”, au arătat judecătorii.

Cu toate acestea, completul de apel a stabilit că executarea efectivă a pedepsei nu este necesară în cauză.

„Totuşi, în aceste împrejurări numitul Grameni Nicușor nu a manifestat un comportament violent faţă de persoana vătămată, stopând acţiunea în momentul în care (…) şi-a manifestat dezacordul şi a plecat de lângă inculpat.”

Și, în final, instanța a concluzionat:

„Punând în balanţă pericolul concret al faptelor comise de inculpat cu circumstanţele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, având loc de muncă stabil şi doi copii minori în întreţinere, consideră Curtea de Apel București că condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani închisoare a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere este adecvată. Curtea apreciază că, raportat la maniera în care inculpatul a acţionat, o pedeapsă cu executare în regim de detenţie ar fi excesivă.”

Pe durata termenului de supraveghere de patru ani, inculpatul este obligat să se prezinte la Serviciul de Probațiune, să participe la un program de reintegrare socială, să presteze 100 de zile de muncă în folosul comunității și să respecte celelalte măsuri stabilite de instanță. De asemenea, au fost menținute pedepsele complementare, inclusiv interdicția de a comunica cu victima și de a exercita anumite drepturi pe o perioadă de cinci ani.