Obsesia modernă pentru curăţenie lipseşte organismul de microbii "buni", care întăresc imunitatea. Astfel, suntem mai sensibil la alergii şi boli autoimune.

Măsurile de igienă au salvat milioane de vieţi de-a lungul timpului, au eradicat dizenteria şi holera, însă, duse în extrem, au lăsat oamenii "descoperiţi" în faţa altor boli.

Reducerea expunerii la bacterii, virusuri şi paraziţi a slăbit şi dezorientat capacitatea naturală de apărare a organismului, făcându-l vulnerabil în faţa alergiilor severe, afecţiunilor gastrointestinale (sindromul colonului iritabil şi boala Crohn), afecţiunilor autoimune (diabet de tip I şi scleroză multiplă) şi chiar bolilor de inimă, arată studii recente. Microbii antrenează capacitatea de apărare

Sistemul imunitar se formează în copilărie şi funcţionează ase menea unei memorii proprii: atunci când vine în contact cu un microb, creează anticorpi şi un anu mit tip de răspuns pe care îl ţine minte. Dacă nu e pus la încercare în copilărie, la maturitate va fi incapabil să lupte.

"Lumea înconjurătoare găzduieşte microbi. Organismul se confruntă cu ei şi îşi constituie un fond natural de apărare, care îi conferă rezistenţă la întâlnirile ulterioare cu agenţii patogeni. Încă de la naştere începem să acumulăm această zestre imunologică. Când venim pe lume, de la prima respiraţie, aspirăm o serie de microbi din aerul spitalicesc", explică prof.dr. Marian Neguţ, şeful catedrei de Microbiologie din cadrul UMF "Carol Davila" din Bucureşti.

Cu mult înainte de apariţia antibioticelor şi a igienei exagerate, sistemul nostru imunitar era obişnuit cu bacteriile. Odată cu obsesia pentru igienă, întâlnită mai ales în ţările dezvoltate, l-am hipersensibilizat. "Deşi nu ne putem debarasa nicicum de microbi şi bacterii, unii dintre noi ne încăpăţânăm prea mult să scăpăm de ele: fierbem hainele, apa, ne spălăm cu săpunuri antibacteriene de nu ştiu câte ori pe zi, certăm copiii când pun mâna pe jos sau când ating căţeii. În lipsa unui sistem imunitar bine antrenat, pot apărea toate bolile din lume", adaugă profesorul Neguţ.

Când imunitatea răspunde exagerat, se lasă cu alergii

Există dovezi care atestă că igiena strictă a adus în special alergii, infecţii respiratorii mai dese, boli autoimune şi inflamatorii, atrag atenţia şi cercetătorii de la reputata universitate "College London".

"Cei care au trăit la ţară sau cei care convieţuiesc cu câini sunt mai puţin predispuşi la toate aceste boli", subliniază dr. Graham Rook, profesor de microbiologie în cadrul instituţiei. "Aceste organisme prezente în noroi, apă netrată şi fecale ne-au însoţit din toate timpurile. Organismul uman s-a adaptat la germeni şi a început să se folosească de ei pentru a-şi antrena sistemul imunitar. În lipsa lor, imunitatea nu mai răspunde atât de bine în faţa alergenilor, virusurilor şi cădem pradă mai repede astmului, răcelilor", adaugă profesorul Rook.

"În cazul alergiilor, apare o dezvoltare anormală a reacţiilor organismului. Imunitatea e dezorientată şi răspunde exagerat", explică şi profesorul Neguţ.

TEMPERARE

Lăsaţi copiii să se murdărească!

Paradoxal, şi paraziţii ajută la tratarea sclerozei multiple şi a bolii Crohn, subliniază oamenii de ştiinţă londonezi.

"Studiile au arătat că prezenţa paraziţior încetineşte evoluţia sclerozei multiple. Atunci când au primit tratament pentru paraziţi, bolnavii de scleroză multiplă au recidivat". Acelaşi efect s-a constatat şi în cazul celor cu boala Crohn. "Paraziţii reglează reacţia autoimună", explică Rook.

Aceste revelaţii ale ştiinţei sunt totuşi riscante. Nu trebuie să ne întoracem la era holerei, măsurile de igienă nu trebuie abandonate, ci doar temperate. "Părinţii trebuie să-şi lase copiii să se joace afară, în praf. Dacă cei mici se întorc cu mâinile puţin murdare din grădină, nu e neapărat un lucru rău şi nu e nevoie să-şi spele mâinile înainte să mănânce un sandvici", este sfatul microbiologului Marian Neguţ.

• Ce boli rişti când pupi icoane