Politica
Horațius Dumbravă avertizează: Intervenția Curții Constituționale în procesul electoral pune în pericol democrația României
Horațius Dumbravă Sursa foto Facebook Horațius Dumbravă, fost judecător și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, susține că modul în care Curtea Constituțională a decis să intervină în procesul electoral este periculos pentru democrația României. Actualul expert pentru Consiliul European cosideră că un judecător „de scaun obișnuit” ar fi respins cererea.
Horațius Dumbravă vorbește despre deciziile CCR din ultima perioadă
Horațius Dumbravă, fost judecător care a ieșit din magistratură în urmă cu un an, prin pensionare, lucrează în prezent ca expert pentru Consiliul European. Acesta a fost preşedinte al Curţii de Apel Tg Mureş, în perioada 2009 – 2010 și preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în 2011.
Acesta susține că CCR este „Vedeta principală a defunctelor alegeri prezidențiale 2024, subiect al munților de opinii și analize ale formatorilor de opinie, politologi sau specialiști în Drept constituțional”.
Fostul judecător afirmă că anularea alegerilor prezidențiale, precedată de celelalte decizii luate de CCR care au marcat această perioadă, „scoaterea Dianei Șoșoacă din competiția pentru Cotroceni și renumărarea voturilor românilor din primul tur al prezidențialelor” reprezintă baza reacțiilor oamenilor, care „au variat de la „lovitură de stat” la sublinierea necesității salvării democrației”.
Acesta subliniază că „putem fi foarte subiectivi în aprecierile și analizele pe care le facem cu privire la cele trei hotărâri controversate ale Curții Constituționale”.
Perspectiva lui Horațius Dumbravă despre scoaterea Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială
Fostul judecător susține că, deși a „analizat și coroborat textele constituționale (art. 2 paragraf 1 și art. 146 lit. f din Constituție) și textele legale aplicabile (Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui, în special art. 52)”, acesta a „greșit de fiecare dată în analiza făcută (mă refer la cele trei momente)”.
Actualul expert pentru Consiliul European susține că „CCR s-a transformat din arbitru în acuzator (procuror) și în instanță ordinară de judecată” atunci când a eliminat-o pe Diana Șoșoacă din cursă pentru afirmațiile făcute în spațiul public, fără a exista o hotărâre judecătorească.
Diana Șoșoacă. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Acesta susține că „standardele europene din Codul bunelor practici al Comisiei de la Veneția (2002) spun cu subiect și predicat că o astfel de suspendare a dreptului de a fi ales poate fi impusă numai prin hotărâre specială a instanței de judecată”.
Astfel, el susține că CCR „a acuzat că afirmațiile publice, e adevărat că extrem de periculoase, ale candidatei Șoșoacă sunt de natură să încalce valorile democrației, ale statului de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politico-militară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO”.
Renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale
Dumbravă afirmă că a „citit cu atenție art. 52 din Legea nr. 370/2004 și, bineînțeles, contestația candidatului Terheș, cel care a obținut un glorios 1% din voturi”.
Pe lângă contestația lui Terheș, unde fostul judecător susține că „supărarea este că nu a ieșit pe locul 2 candidatul PSD, Marcel Ciolacu, ci candidatul altui partid, USR, Elena Lasconi”.
Acesta a mărturisit că a crezut că „CCR va respinge de pe scaun contestația, cu atât mai mult cu cât frauda se bazează pe exemplul a trei secții de votare, una din Dolj și două din București, fără a aduce alte dovezi. Or, textul art. 52, alin. 2, teza ultimă, spune că acuzația de fraudă făcută de un candidat trebuie să fie însoțită de dovezi pe care se întemeiază această acuzație”, știind că „că trei biete secții de votare nu justificau sub nicio formă o fraudă la scară largă”.
Chiar dacă nu rezultau elemente care să idice fraudă din contestația lui Tercheș, acesta a declarat că „m-am înșelat din nou: CCR a dispus, prin hotărârea din 28.11.2024, ca autoritățile electorale să renumere toate voturile”.
Anularea alegerilor prezidențiale
Dumbravă mărturisește că, după ce a citit „motivarea hotărârii, am multe semne de întrebare cu privire la constituționalitatea argumentelor”.
Acesta consideră că sesizarea bruscă a CCR „cu privire la posibile fraude de natură să altereze procesul electoral. Legea nr. 370/2024, art. 52 alin. 2, enumeră cine poate cere anularea alegerilor (partide politice, alianțe politice, candidați, etc.).
Nu este precizată și posibilitatea sesizării „din oficiu” cu privire la fraude pe care să o poată facă CCR însăși. Cu alte cuvinte, CCR a întins ca pe un elastic înțelesul art. 146 lit. f din Constituție, susținând că se poate, că este obligată să se sesizeze din oficiu, devenind din arbitru (din nou) acuzator (procuror)”.
Astfel, el consideră că „CCR (din nou), din arbitru s-a transformat în instanță de judecată ordinară: a analizat probe și a tras concluzii cu privire la pertinența acestor probe”, prin „Hotărârea de anulare a alegerilor” care a scos „în evidență „probele” care au dus la concluzia anulării alegerilor, respectiv documentele întocmite de instituții de forță și declasificate de CSAT”.
Nu este clar cine este această „entitate statală”
Fostul judecător susține că dovezile nu sunt suficient de bune, „nu conțin nimic relevant care să conducă direct la unul dintre candidați”. Acestea par „mai mult decât însăilări luate din surse deschise, publice”.
Astfel, el consideră că „pentru a ajunge la o astfel de concluzie, ar fi fost nevoie de o anchetă profesionistă, a unor procurori și ofițeri specializați, bine pregătiți”, iar „un judecător de scaun obișnuit, pe baza unor astfel de „probe” care nu sunt susținute de alte probe administrate, de data asta, apte să contureze imaginea unei posibile fraude, vă asigur că ar fi respins o cerere de anulare a unei astfel de proceduri”.
De asemenea, critică termenii folosiți în documente „entitate statală” și „actor statal” și subliniază încercarea de a optura „o analiză la rece, pertinentă a ceea ce cu adevărat s-a întâmplat în campania aceasta electorală”.
Acesta declară că „o instituție serioasă, cum sunt serviciile de informații, sunt datoare să meargă până la capăt și să spună care este acea „entitate statală”. El sugerează că folosirea sintagmei „nu face decât să ascundă incompetența tuturor decidenților români: președinte, conducătorii serviciilor de informații, alte instituții de forță”, fapte ce vor avea „consecințe grave pe termen lung în ceea ce privește credibilitatea unor astfel de instituții”
Georgescu nu pare singurul vinovat de fraudă electorală
Mai mult, el acuză anchetatorii și judecătorii care nu au fost capabili să observe celelalte fraude ale candidațilori „Este singurul candidat care a făcut campanie electorală mascată? Dar cu panourile publicitare ale unui candidat pe care s-au cheltuit zeci de milioane de euro, din bani publici, ce facem?
Cu emisiunile TV în care erau lăudați diverși candidați și care nu erau marcate electoral? Dar cu acuzațiile fermelor de troli puse în sarcina altor candidați?”.
Călin Georgescu. Sursa foto: Instagram
Chiar dacă nu acuză direct în mod direct că ceilalți candidați „au apelat la mijloace de natură frauduloasă, spun doar că pentru a contura o imagine corectă, de ansamblu, asupra alegației de fraudă ar fi fost necesară o analiză comparativă a modului în care ceilalți candidați au făcut campanie”.
Horațius Dumbravă: „De ce Parchetul General și DIICOT s-au sesizat atât de târziu?”
De asemenea, acesta comentează despre comunicatul CSAT, care anunța că „membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale”.
Horațius Dumbravă susține că este necesar să „știm dacă comunitatea de informații avea deja analize făcute înainte de primul tur de alegeri cu privire la potențiale riscuri pentru securitatea națională și dacă le-au comunicat vreunui beneficiar legal, inclusiv Parchetului General.”
DIICOT. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Mai mult, el este susține că un alt lucru esențial pe care românii trebuie să-l cunoască este „de ce Parchetul General și DIICOT s-au sesizat atât de târziu cu privire la comiterea unor posibile infracțiuni”, dorind să cunoască motivul care a „împiedicat organele de urmărire penală să solicite imediat după ședința CSAT documentele comunității de informații”.
CCR și-a „arogat un rol pe care constituțional nu-l are”
Horațius Dumbravă consideră că modul în care CCR a intervenit în procesul electoral „poate fi un precedent foarte periculos în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat al atât de șubredei democrații românești”.
Acesta consideră că „manifestarea aceasta „eroică” a CCR, prin faptul că și-a arogat un rol pe care constituțional nu-l are, poate fi, la un moment dat, confiscată de o nouă garnitură de judecători constituționali numiți de partide și politicieni extremiști”.
Îngrijorat de hotărârea CCR, care „a adus grave prejudicii principiilor democrației și statului de drept, cu care se laudă, în aceste ultime hotărâri, că le apără”, susține că a „am asistat la schimbarea forțată a atribuțiilor CCR, care într-un avânt „eroic”, așa cum spuneam, s-a transformat în acuzator și instanță de judecată în același timp, deși rolul constituțional nu este în mod cert acesta”, conform Hotnews.ro
Recomandările noastre
