Primăria Capitalei. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
„Hei tramvai...” - Primarul care a adus București în elita transportului urban: Scarlat Kretzulescu. A intrat prin căsătorie într-una din cele mai celebre familii ale Capitalei.
Scarlat Kretzulescu a avut o carieră impresionantă, atât militară cât și administrativă.
Scarlat Kretzulescu - ginerele faimosului boier, membru al Comisiei Regulamentelor Organice, Alexandru Vilara
Despre Scralat Kretzulescu se știe că provenea din celebra familie de boieri Kretzulești. Biserica de lângă Palatul Regal poartă numele acestei ilustre familii. Nu se cunoaște exact data nașterii sale. Cert este că înainte de Regulamentul Organic, a devenit ofițer în Armata Imperială Rusă.
Așadar, s-ar fi putut înrola în perioada ocupației militare, în 1829. Cert este că la 1831, este încadrat în Armata Română, reânființată ca armată de stat după secolul fanariot. Va rămâne în Armată, mai mulți ani, ajungând la gradul de colonel. În timpul lui Alexandru Dimitrie Ghica, domnul Țării Românești (1834-1842) -primul „domn regulamentar”, preia atribuțiile a ceea ce am numi Ministerul Cultelor.
În 1839, s-a căsătorit cu Elena Vilara, fiica lui Alexandru Vilara, boierul care alături de Barbu Știrbei și de alții au lucrat la Regulamentele Organice sub coordonarea generalului-guvernator Pavel Kisselef.
Scarlat Kretzulescu - responsabil al Poștelor și Primar al Capitalei: inaugurarea Gării de Nord
Una din însărcinările sale administrative a fost fără îndoială supravegherea serviciilor poștale, în paralel cu prodigioasa sa carieră militară.
Mandatul său de primar nu a fost prea lung. Scarlat Kretzulescu a ocupat mandatul în perioada 18 mai 1871-27 decembrie 1872. În primul rând, la 13 septembrie 1872, se inaugura Gara Târgoviștei. Din 1888, s-a numit Gara de Nord, la fel ca gara principală din Paris. A mutat târgul de vite (Oborul) la Târgul Moșilor. De aici, se va numi și zona Obor.
Finalizarea lucărilor la liniile de tramvai
A coordonat finalizarea lucrărilor la liniile de tramvai, trase de cai. Prima linie, inaugurată de succesorul său, Barbu Vlădoianu la finalul lui decembrie 1872 - 28 decembrie 1872. Kretzulescu își încheiase mandatul la 28 decembrie 1872.
În 1871 se fondase „Societatea Anonimă de Tramvaie”. Capitalul ei era belgian și englez. Societatea adusese tramvaie și montase liniie. Fusesră formați conductorii și selectate tipurile de cai. S-au stabilit și locurile de adăpost pentru inventarul neînsuflețit, cel însuflețit, locurile și modul de aprovizionare cu apă, furaje și atelierele de reparație.
Primul traseu complet a fost: Bariera Mogoşoaiei – Calea Moşilor. Accesul se făcea prin Strada Fântânei, tramvaiul trecea pe la Teatrul Naţional, Sfântu Gheorghe, Hotel Atena, Str. Romană. Urma traseul Şoseaua Bonaparte – Calea Călăraşilor. Aici, se trecea pe la Şcoala Comercială, Sf. Gheorghe. Un alt traseu pleca de la Sfântu Gheorghe spre Calea Văcăreşti.
Casa sa a fost Muzeul Literaturii Române
Casa primită ca zestre de soția sa Elena, ridicată în 1830, i-a fost reședință lui Scarlat Kretzulescu începând din 1839. Casa a avut diverse destinații, culturale, politice. ultima, până la retrocedare fiind cea de Muzeu al Literaturii Române.
